Romano-catolicii, armeano-catolicii, lutheranii, calvinii, unitarienii și comunitățile neoprotestante de limba maghiară au intrat în Săptămâna Luminată. Toate aceste comunități religioase serbează azi a doua zi de Paște. Ortodocșii, greco-catolicii și comunitățile neoprotestante de limba română au intrat în Săptămâna Mare și au serbat ieri Floriile.
Pentru a doua zi de Paște, comunitățile de imba maghiară păstrează o serie de tradiții precum stropitul sau udatul. Este vorba de o tradiție cu rădăcini germane, care era un ritual de purificare și de fertilitate. Cete de tineri mergeau pe la casele cu fete de măritat și cu femei tinere și le stropeau cu apă, în timp ce rosteau poezii prin care le urau sănătate și prosperitate. În schimb, tinerii erau răsplătiți cu vin, cozonac și ouă roșii.
Această tradiție a fost preluată deopotrivă în comunitățile maghiare și românești.
În comunitățile ortodoxe și greco-catolice, sunt păstrate vechi tradiții religioase cu rădăcini bizantine. Așa ar fi slujbele din Miercurea Mare, Joia Mare și Vinerea Mare. O tradiție aparte, care se regăsește în Transilvania, este cea a colindelor de Paște. Este vorba de cântece care, în Săptămâna Mare, cântă durerea patimilor Mântuitorului. Aceste cântece au fost descoperite de emigranții români din Transilvania care, la sfârșitul secolului XIX și la începutul secolului XX, au plecat la muncă în America de Nord și au fost impresionați de frumusețea cântecelor protestante. Întorși acasă, ei au decis să păstreze aceste cântece, pe care le-au integrat propriei lor tradiții liturgice și au folosit linia melodică a unor pricesne.
