Apel al episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla: Opriți buldozerele la Nicula!

Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a cerut oprirea lucrărilor care vizează demolarea sau mutarea vechii biserici de zid de la Nicula. Mănăstirea de la Nicula este una dintre cele mai semnificative ctitorii greco-catolice din Transilvania, confiscată de comuniști în 1948 și dată Bisericii Ortodoxe Române, care folosește și azi complexul monahal.

În zilele de 14 și 15 august 2020, Episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, pelerin, ca în fiecare an de Sfântă Maria Mare, la biserica parohială din Nicula, a reamintit istoria adevărată și documentată a acestei zone.

La Nicula, în 1694, o icoană a Maicii Domnului a lăcrimat. Pentru a adăposti această icoană, în 1712, la marginea satului a fost construită, de către contele Kornis, o biserică de lemn, în care icoana să poată fi venerată de oricine, indiferent de confesiune sau de etnie. Biserica, a cărei absidă se cunoaște că a fost restaurată în 1853 de către primul Episcop al Eparhiei nou-înființate de Gherla, Ioan Alexi, în prezent nu mai există, ea a ars în 1974 și în loc s-a adus o altă biserică de la Țop, cea care este considerată acum ”biserica veche”.

Între 1875-1879, episcopii greco-catolici de Gherla PS Ioan Vancea și PS Mihail Pavel au ridicat biserica de zid a Mănăstirii Nicula, iar, în 1906 sunt binecuvântate cele două turnuri de către Episcopul Ioan Sabo. La finalizarea bisericii de zid, în 1906, clericii greco-catolici au mutat icoana făcătoare de minuni, din biserica de lemn, devenită neîncăpătoare, în biserica de zid a Mănăstirii.

Prima comunitate de călugări, la Nicula, a fost întemeiată în anul 1936, când episcopul Iuliu Hossu a încredințat mănăstirea „întru binecuvântată chivernisire şi administrare”, Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. Mai înainte de această dată nu a existat aici nici o altă comunitate monahală.

La Nicula, de-a lungul timpului s-a dezvoltat neîncetat o tradiție a pelerinajelor la icoana făcătoare de minuni a Maicii Sfinte. Doi pontifi romani, Papa Clemente al XIII-lea (în 1767) și Papa Pius al IX-lea (în 1928), au acordat indulgență plenară pelerinilor la Nicula.

În cadrul celebrărilor sărbătorii Adormirii Maicii Domnului din curtea bisericii parohiale greco-catolice din Nicula, episcopul de Cluj-Gherla a cerut ferm, în mod public, să fie oprită operațiunea prin care se dorește ca biserica veche de zid a Mănăstirii Nicula să fie demontată și mutată, pentru că o astfel de încercare ar distruge definitiv sfântul lăcaș.

PS Florentin Crihălmeanu a spus: „După anul 1990 am încercat să recuperăm biserica veche de zid a Mănăstirii Nicula, care a fost ridicată în exclusivitate de către episcopii greco-catolici. Este un lăcaș de cult cu un simbolism important, ce păstrează memoria tuturor hirotonirilor, a primirilor în călugărie ce s-au făcut la Nicula. Cardinalul Iuliu Hossu (acum fericit episcop martir) își amintește, în cartea memoriilor, cum a continuat pelerinajul la Nicula, an de an, din 1920 până în 1948, pe parcursul a 28 de ani.

În perioada comunismului, tradiția greco-catolică a pelerinajelor la Nicula începută încă din 1712 și care a continuat până în 1948, a fost preluată de către reprezentanții Bisericii Ortodoxe. Ne bucurăm că Biserica Ortodoxă a continuat pelerinajele, dar, să nu se uite rădăcinile pe care s-a construit această tradiție. La Nicula, din vremea pelerinajelor tradiționale greco-catolice nu mai există decât biserica veche de zid, care, în prezent, se află în pericol de demolare, demontare, sau mutare. De aceea, ne împotrivim demolării, demontării și mutării bisericii vechi de zid, păstrătoare a memoriei tradiției Bisericii Greco-Catolice!

Cum, probabil, s-a văzut în anii trecuți, deja buldozere au intrat și în interiorul bisericii, s-a înlăturat masa altarului, fără ca, măcar din politețe, să ni se spună: «vă dăm moaștele pe care le-ați pus în masa altarului; vă dăm hrisovul pe care l-ați avut în masa altarului». Nu ni s-a comunicat absolut nimic și aflăm din diferite surse că, probabil, biserica va fi, dacă nu demolată, cu siguranță mutată. De ce? Pentru că, acum, încurcă. Stă în calea credincioșilor care vor să aducă dreapta închinăciune la biserica mare, nou construită în apropierea bisericii vechi. Cu alte cuvinte, cu durere, trebuie să spun că, tacit, se continuă politica de ștergere a urmelor Bisericii Greco-Catolice…”

„Important este ca noi să rămânem neclintiți în credință”, a adăugat PS Florentin –  în spiritul motto-ului cardinalului Iuliu Hossu: „Credința noastră este viața noastră!” – și a încredințat Maicii Sfinte de la Nicula toate intențiile de rugăciune: „Ne rugăm Preasfintei Fecioare Maria ca, prin mijlocirea rugăciunilor ei, să putem împlini cu toții voința lui Dumnezeu.

Am adus aici, la Nicula, rugăciunile noastre și rugăciunile tuturor acelora care, din diferite motive, nu au putut să fie prezenți împreună cu noi.  De aceea, le transmitem și lor binecuvântarea și încurajarea noastră, au fost prezenți spiritual, aici, cu noi, la acest moment de rugăciune și Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu pe cei bolnavi să-i vindece, pe cei întristați să-i bucure, celor care sunt în dificultăți să le deschidă calea optimă de rezolvare. Preasfântă Fecioară Maria, ocrotește România!”.