Pagina de istorie: Cum au schimbat sclavii istoria Braziliei

În anii de după căderea comunismului, una dintre cele mai cunoscute producții de televiziune a devenit telenovela braziliană Sclava Isaura. Serialul de televiziune era departe de calitățile unui documentar, totuși, el arunca o rază de lumină asupra ororilor petrecute în coloniile portugheze de odinioară. Azi ne aplecăm atenția asupra problemei sclavilor care au transformat istoria Braziliei, scrie RFI în Pagina de istorie.

Comerțul cu sclavi negri a început după ce europenii au ajuns pe coastele Africii de Vest. Fenomenul sclaviei era cunoscut în Africa, acolo unde șefii victorioși de trib își transformau oponenții în sclavi, pe care îi puneau să muncească forțat. Însă sclavii au început să fie considerați drept o marfă valoroasă abia după ce bolile aduse de europeni în Americi au provocat un declin dramatic al populației indigene.

Proprietarii de latifundii din colonii nu mai aveau cu cine să își lucreze plantațiile, de aceea au început să cumpere sclavi din Africa neagră. Prosperitatea micilor șefi de trib din Africa, dar și cea a marilor proprietari de plantații din Americi au fost clădite pe suferințele milioanelor de oameni înrobiți. Una dintre națiunile care au fost implicate de la bun început în comerțul cu sclavi a fost cea portugheză.

Istoricii estimează că jumătate dintre sclavii transportați peste Oceanul Atlantic au fost duși cu corăbii lusitane. Cei mai mulți dintre sclavii cumpărați de portughezi au ajuns în Brazilia. 84 la sută dintre ei au fost puși să muncească în condiții grele, pe plantațiile de trestie de zahăr. Alții au sfârșit în minele de aur braziliene.

12 milioane de sclavi

Există estimări care arată că, în total, până în secolul al XIX-lea, peste 12 milioane de oameni transformați în sclavi au ajuns peste Oceanul Atlantic. Dintre aceștia, 1,5 milioane au murit în timpul transportului, din cauza condițiilor extrem de grele în care erau duși. Au existat numeroși preoți catolici care au cerut desființarea sclaviei în Brazilia  și au izbucnit sângeroase revolte ale sclavilor.

Însă discuțiile serioase despre abolirea sclaviei au început abia după ce în Brazilia s-a refugiat Regele Ioan al VI-lea al Portugaliei, după ce Peninsula Iberică a fost ocupată de Napoleon Bonaparte. La sfârșitul războaielor napoleoniene, Regele Ioan al VI-lea a revenit în Portugalia. În Brazilia a rămas, în calitate de regent, fiul său, Pedro, care, ulterior, a fost proclamat împărat al Braziliei.

Pedro I a revenit în Portugalia pentru a prelua coroana regală portugheză, iar fiul său, Pedro al II-lea, a devenit împărat al Braziliei. În 1888, acesta a decis abolirea sclaviei. Acest lucru a determinat o lovitură de stat. Oligarhii care dețineau mari plantații au proclamat republica în 1889, iar împăratul a fost forțat să plece în exil. Totuși, republicanii brazilieni nu au mai putut reinstaura sclavia. Regimul sclavagist a dispărut, însă urmările lui pot fi resimțite și azi. Mulți dintre urmașii foștilor sclavi trăiesc în sărăcie cruntă.

Related posts

Leave a Comment