Era prin 1610 când Galileo Galilei și-a întors luneta pentru prima dată către cer. Însă, cu optica disponibilă în acea vreme, de abia a putut observa inelele din jurul planetei Saturn, azi vizibile cu cel mai ieftin telescop. Progresele în domeniul opticii au îmbunătățit părerile, dar și cunoștințele oamenilor de știință despre planete, stele și alte galaxii.
Însă atmosfera Pământului a blochează o mare parte din lumină pentru observatorii de pe pământ. De aceea, oamenii de știință au montat telescoape chiar și pe vârfurile munților, unde atmosfera mai rarefiată permite surprinderea unor imagini mai clare.
Cui i-a venit ideea?
În 1946, la scurt timp după încheierea Celui De-al Doilea Război Mondial, astronomul Lyman Spitzer a propus lansarea unui telescop spațial. Au mai trecut, însă, câteva decenii până când ideea a obținut suficient sprijin din partea Academiei Naționale de Știință americane.
În 1969 Academia a redactat un document în care scria necesitatea creării și lansării în spațiu a unui telescop de mare putere. Propunerea a ajuns la NASA care, în 1971, a dat undă verde proiectului.
După ce au obținut finanțare guvernamentală, oamenii de știință s-au apucat de lucru, iar telescopul spațial urma să fie lansat în 1983, dar câteva întârzieri de natură tehnică au împins programarea lansări până în 1986. Însă nici atunci nu a fost momentul, din cauza accidentului nefericit, în care naveta Challenger a explodat la un minut după lansare, omorând toți cei șapte astronauți de la bord.
Au mai trecut alți doi ani până când se se pună din nou problema lansării telescopului Hubble în spațiu.
Primul telescop spațial a fost, într-un final, lansat de pe pământ, cu ajutorul navetei Discovery, în data de 24 aprilie 1990. Proiectul inițial a costat 1,5 miliarde de dolari. Însă Hubble a avut probleme cu echipamentele chiar de la început. Imaginile veneau înapoi neclare, de neutilizat.
Citește tot articolul pe RFI.ro.