Mihai I a venit pe lume la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Mama sa era Principesa Elena a României, născută Principesă a Greciei şi a Danemarcei. Tatăl său era Principele Moştenitor Carol al României. Prin ascendenţii săi paterni şi materni, Mihai I se înrudeşte cu împăraţi ai Sfântului Imperiu Romano-German, ai Imperiului Austriac şi ai Imperiului German, cu ţarii Rusiei, cu regii şi reginele Marii Britanii, Greciei, Portugaliei, Danemacei şi ai unui mare numr de familii care au influenţat soarta continentului european.
Regenţa
Principele Mihai al României a avut o copilărie zbuciumată. Tatăl său a renunţat la Coroană, a divorţat de mama sa şi a rupt legăturile cu Familia Regală a României. Astfel că Mihai a fost proclamat Principe Moştenitor de către bunicul său, Regele Ferdinand I al României, care s-a mutat la Părintele Ceresc în anul 1927. În aceste condiţii, deşi avea doar şase ani, Mihai I a devenit Rege al României. Pentru că, din cauza vârstei, nu putea să îşi exercite prerogativele de monarh constituţional, în România a fost formată o Regenţă, care îl includea pe unchiul său, Principele Nicolae al României, pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Miron Cristea, şi pe reputatul jurist Gheorghe Buzdugan, de la Curtea de Casaţie. După moartea sa, el a fost înlocuit de un alt jurist, Constantin Sărăţeanu. Aceşti ani ai Regenţei s-au suprapus peste declanşarea Marii Crize Economice din perioada 1929 – 1933. În condiţiile în care România se confrunta cu mari dificultăţi, în 1930, tatăl Regelui Mihai I a revenit în ţară şi s-a proclamat Rege sub numele de Carol al II-lea.
Principe Moştenitor şi Mare Voievod
Mihai I a primit un titlu creat ad-hoc, de Mare Voievod de Alba Iulia, şi a preluat din nou funcţiile de Principe Moştenitor. Revenirea în România a lui Carol al II-lea a coincis, din păcate, cu plecarea în exil a Principesei-Mamă Elena a României, ceea ce însemnat lipsirea lui Mihai I al României de fiinţa pe care o iubea mai presus de orice. Mihai I a primit o educaţie aleasă. Tatăl său a creat o clasă specială, numită Clasa Palatină, unde profesori erau cei mai eminenţi savanţi ai României, iar colegii de clasă ai Regelui Mihai proveneau din toate regiunile ţării şi din toate clasele sociale. Pe lângă pregătirea şcolară, Mihai I a avut parte şi de pregătire militară, iar la vârsta de 16 ani avea să devină sublocotenent al Armatei Regale Române. Era primul grad militar pentru cel care este în 2017 singurul mareşal al Armatei Române.
Îzbucnirea Celui de-al Doilea Război Mondial a găsit România într-o situaţie grea. Aliaţii României, în primul rând Franţa, apoi Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia şi Grecia au fost invadaţi de Germania nazistă şi de ţările aliate cu ea. În aceste condiţii, Regele Carol al II-lea a fost nevoit să consimtă la dureroase cedări teritoriale. URSS a ocupat Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa, Ungaria a ocupat Transilvania de Nord, iar Bulgaria Dobrogea de Sud. În aceste condiţii, în septembrie 1940, Carol al II-lea a fost nevoit să îşi părăsească Ţara şi Tronul.
Din nou Rege
Mihai I şi-a reluat domnia ca Rege într-o ţară transformată într-o dictatură condusă de generalul Ion Antonescu, aliat, vreme de câteva luni, cu fasciştii din Mişcarea Legionară. Regele Mihai I aveaun rol strict decorativ. Ion Antonescu a decis să se apropie de Germania nazistă, singura putere care s-a oferit să garanteze frontierele ciuntite ale României. Ion Antonescu se temea că România riscă să fie atacată atât de URSS, cât şi de Ungaria. În 1941, Ion Antonescu a decis să declare război Uniunii Sovietice şi să lupte alături de Germania, pentru a recupera teritoriile româneşti ocupate de URSS, iar Regele Mihai I a aflat despre acest lucru de la radio.
Salvatorul României
După patru ani de război, în 23 august 1944, pentru a preveni invadarea României de către URSS, Regele Mihai I l-a arestat pe dictatorul Ion Antonescu şi s-a alăturat Naţiunilor Unite. Gestul Regelui a scurtat războiul cu şase luni şi a salvat vieţile a sute de mii de oameni. Apoi, Regele Mihai I a repus în vigoare Constituţia democratică din 1923 şi s-a opus instaurării comunismului. Vreme de trei ani, el a reuşit să se opună lui Stalin. Însă, în 30 decembrie 1947, şantaj cu executarea de 1.000 de studenţi, el a fost silit să semneze un act nul de absicare şi să plece în exil.
Exilul
În 1948, Regele Mihai I s-a căsătorit cu Principesa Ana de Bourbon-Parma, care a devenit Regina Ana a României. Cuplul regal a avut cinci fiice. În perioada exilului, Regele Mihai I a devenit conducătorul legitim al exilului democratic românesc şi a continuat să se opună comunismului. După anul 1989, Familia Regaă a României a reuşit să revină în ţară, cu excepţia Regelui Mihai I.
Acasă
Noile autorităţi de la Bucureşti nu au permis Majestăţii Sale să revină decât în anul 1992, atunci când Regele României a fost întâmpinat în stradă de un milion de oameni, care au dorit să îşi salute conducătorul legitim. Regele Mihai I a putut să revină în ţară definitiv abia în 1997. El s-a implicat, deşi nu mai domnea, în promovarea intereselor României, pe parcursul aderării la NATO şi UE. Meritele Regelui Mihai I sunt incontestabile. Acum, la amurgul vieţii, este personalitatea care se bucură de cea mai mare apreciere în rândul românilor, iar perspectiva restaurării monarhiei este tot mai actuală.
Citiţi acest material şi în format tipărit în Timpul Regal
