#10Mai: Ana, Regina-Eroină a românilor

În această vară va fi împlinit un an de când Regina Ana a României s-a mutat la Părintele Ceresc. Regina României a fost o figură neobişnuită prin eroismul şi prin modestia sa, iar viaţa sa ar putea constitui oricând subiectul unui film.

Ea a venit pe lume la 18 septembrie 1923, în Paris. Regina Ana a României a fost fiica Principelui Rene de Bourbon-Parma şi a Principesei Margaret a Danemarcei. A avut trei fraţi, alături de care a copilărit în capitala Franţei. În anul 1939, pe fondul ascensiunii Germaniei naziste, Principesa Ana de Bourbon-Parma a fost nevoită se plece în exil, mai întâi în Spania, apoi în Portugalia şi, în cele din urmă, în Statele Unite ale Americii. Stabilită la New York, în perioada 1940 – 1943, Principesa Ana de Bourbon-Parma a urmat cursurile unei şcoli de artă şi, în paralel, a fost nevoită să lucreze într-un magazin universal.

 

În 1943, pe când avea 19 ani, ea a cerut şi a obţinut permisiunea mamei sale de a se înrola în Forţele Franceze Libere, conduse de generalul Charles de Gaulle, care luptau împotriva nazismului. Tatăl şi fraţii Principesei Ana de Bourbon-Parma erau deja înrolaţi în armata franceză şi au luptat pentru libertate pe mai multe continente. Principesa Ana de Bourbon-Parma a servit în armata franceză ca infirmieră şi ca şofer de ambulanţă. Ea a participat la campaniile din Africa de Nord, din Europa de Sud şi din Europa Occidentală, mai exact a servit în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania. Pentru eroismul său, ea a primit Crucea de Război a Franţei.

 

O poveste de dragoste ca în poveşti

 

După încheierea războiului, în anul 1947, Principesa Ana de Bourbon-Parma se afla la Londra, unde, la o recepţie, l-a cunoscut pe Regele Mihai I al României, care participa la nunta Principesei Elisebata, azi Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Philipp, Ducele de Edinburgh. Cei doi tineri s-au logodit în noiembrie 1947 şi urmau să se căsătorească în România. Însă acest lucru nu a mai fost posibil, deoarece, la 30 decembrie 1947, Regele Mihai I al României a fost silit de guvernul comunist de la Bucureşti să semneze un aşa-zis act de abdicare. Dacă ar fi refuzat, comuniştii ar fi executat 1.000 de studenţi care fuseseră deja arestaţi. În ianuarie 1948, Regele Mihai I a plecat în exil, alături de mama sa, Regina Elena a României.

 

În 10 iunie 1948, Regele Mihai I şi Principesa Ana s-au căsătorit în exil, la Atena. Ceremonia religioasă a fost doar ortodoxă, deoarece Papa Pius al XII-lea a refuzat să acorde o dispensă religioasă, pentru că Regele Mihai I a refuzat să promită că viitorii copii ai cuplului regal vor fi crescuţi în confesiunea catolică. Peste câteva decenii, în contextul reconcilierii dintre Biserica Catolică şi cea Ortodoxă de după Consiliul Vatican II, a avut loc o ceremonie catolică de binecuvântare a căsătoriei.

 

A luptat chiar şi atunci când nu mai avea speranţe

 

Regina Ana a României nu a domnit, practic, niciodată asupra ţării sale, pe care servit-o din 1948 şi până la moarte, deşi, aşa cum mărturisea chiar ea, nu avea speranţa că regimul comunist se va prăbuşi şi România va fi eliberată. Regina Ana a României a muncit cu braţele pentru a-şi susţine familia, în timpul exilului petrecut în Elveţia şi în Marea Britanie. A crescut găini, a muncit ca tâmplar şi a îndeplinit munca de secretariat atunci când Familia Regală a României nu îşi putea permite să plătească o secretară. De asemenea, a fost asistentul tehnic al Regelui Mihai I atunci când acesta înregistra pe un magnotofon mesajele audio destinate românilor, difuzate peste Cortina de Fier de posturile de radio din lumea liberă.

 

Regina Ana a României a fost preocupată în mod constant, inclusiv prin puterea exemplului personal, să ofere cea mai bună educaţie celor cinci fiice ale cuplului regal: Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Din perioada în care servise în armata franceză în timpul războiului, Regina Ana a rămas cu o pasiune pentru jeep-uri. Ea mărturisea că, în timpul în care era şofer de ambulanţă, era capabilă să demonteze şi apoi să monteze la loc o maşină.

 

Regina care a salvat ”filiera daneză”

 

În perioada exilului, Regina Ana a României şi-a ajutat enorm compatrioţii. Din modestie, nu a vorbit despre aceste lucruri, care au rămas necunoscute vreme îndelungată chiar şi fiicelor sale. De exemplu, Regina Ana a României a salvat filiera daneză, prin care mii de români au reuşit să se refugieze în Occident. În anii 1980, aceştia treceau graniţa de vest a României şi ajungeau în Ungaria comunistă. În Budapesta, cu ultimii lor bani, cumpărau bilete de avion spre Copenhaga, deoarece Danemarca nu cerea vize de intrare cetăţenilor statelor comuniste. Acolo, ei cereau imediat azil politic.

 

Însă, pentru că numărul românilor crescuse foarte mult, autorităţile daneze au decis să refuze cererile de azil, să introducă vize şi să îi expulzeze pe români în ţara condusă de dictatorul Nicolae Ceauşescu. Mulţi fuseseră condamnaţi la ani grei de închisoare, precum muzicianul Marin Petrache Pechea, condamnat la şapte ani de temniţă. Regina Ana a României a reuşit să o convingă pe Regina Margareta a Danemarcei să renunţe la aceste planuri, iar astfel a fost salvată filiera daneză, care a funcţionat până la prăbuşirea regimului comunist. După anul 1989, Regina Ana a României a vizitat aproape toate marile oraşe ale României şi multe sate, inclusiv în perioadele în care noile autorităţi de la Bucureşti refuzau să îi permită Regelui Mihai I să revină în ţară. Regina Ana a României a murit la 1 august 2016. Atât România, cât şi Republica Moldova au decretat doliu naţional. La funeraliile Reginei, care au reunit Bisericile Ortodoxă şi Catolică, au participat reprezentanţii autorităţilor din România şi din Republica Moldova, precum şi membri ai unui mare număr de familii imperiale, regale şi princiare din toată Europa.

 

Citiţi acest material tipărit în Timpul Regal

Related posts

Leave a Comment