La sfârşit, respectiv la început de an, tradiţia cere a merge cu “pluguşorul”, adică a face o urare.În virtutea acestui imperativ am scris un “Pluguşor de criză” care cred că se pliază pe realităţile prezentului românesc.
Aho, aho, copii şi fraţi! / Staţi puţin şi nu mânaţi!
Lăsaţi boii să mai stea / Şi-ascultaţi urarea mea!
A trecut an după an – / Cinci – de când badea Traian,
E la Cotroceni aflat / Doar pentru că ne-andemnat
În campanie – ştiţi bine – / Cu un sfat : “Să trăiţi bine!”
Ia sunaţi din zurgălai, / Pentru traiul bun, flăcăi!
Privirea şi-a aruncat / Peste ţarini şi-a-njugat
Milioanele de boi / Să tragă la plug apoi,
Brazdă-ngustă şi adâncă, / Banii să-i stoarcă din stâncă!
Ia mânaţi măi, mai departe / Să-i urăm să aibă parte
Doar de binele acel / Pe care l-a adus el!
Mari victorii a marcat: / În NATO ne-a intrgrat,
Am intrat chiar şi în UE, / Însă traiul cel bun nu e!
Ia mânaţi, cu gălăgie, / Să se-audă la domnie
Că boii s-au deşteptat / Şi de jug s-au săturat!
S-a scos la privatizare / Toată-averea cea pe care
Biata ţară o avea: / Praful s-a ales de ea!
Am rămas calici şi goi: / E valabil pentru boi,
Căci mogulii şi-au sporit / Averea, necontenit,
Sub conducerea-nţeleaptă / Care ţine cârma dreaptă!
Ia mânaţi băieţi cu sete, / Că ţara, în două cete
E-mpărţită de cârmaci: / Pro şi contra. Ce să-i faci?
Hai băieţi! Haideţi, mânaţi / Spre-alte zări vă îndreptati,
Că aicea nu-i de voi! / Aratul e pentru boi!
Dar în anul ce-a trecut, / Încă ceva a făcut
Marele conducător / Pentru al său drag popor:
I-a adus euro-n “dar”, / De la Fondul Monetar.
“Darul” s-a vrut o speranţă – / “Centură de siguranţă” –
Pentr-un stat ce se scufundă, / Pentru-o “ţară muribundă”.
Dar “centura”, din păcate, / S-a făcut un ştreang, măi frate!
Ia mai mânaţi măi flăcăi / Ca să fugă toţi cei cei răi:
Moguli, nomenclaturiştii / Iliescu, comuniştii!
Doar cei care – ţineţi minte! – / Îl susţin pe Preşedinte,
Să rămână-n astă ţară! / Restul? Verde de negară.
Dar la anul care vine, / O să fie şi mai bine
Pentru cei ce vor pleca / De-aici, în America!
Celor ce n-au să se ducă / Anul nou o să le-aducă
Bucurii nenumărate: / Preţ la electricitate
Şi la gaze majorat; / Împrumut de rambursat;
Pensiile îngheţate; / Salarii mai mici, tăiate;
Accize peste accize, / Precum şi diverse crize;
Poate şi alt derapaj / Economic, mult şomaj,
Pe un fond de sărăcire / Dar şi de nemulţumire
Care se acutizează. / Dar nu disperaţi! Urmează
Douăzeci de ani apoi / Să mai treacă peste noi
După care, orişicine / Ştie că vom trăi bine,
Precum ne-a asigurat / Nea Traian, când l-am votat!
Se-ndoieşte cineva / Că ne-a păcălit cumva?
Dacă da, îi spun: “Ei bine, / Dinu Patriciu, ruşine!”
Ia mai mânaţi măi flăcăi / Şi lăsaţi trucajul măi!
Nu vă faceţi că araţi, / Când de fapt lângă boi staţi!
Cântaţi laude în cor, / Marelui conducător!
La anul şi la mulţi ani, / Sănătate şi mulţi bani,
Iar acest nou an ce vine / Să v-aducă numai bine!
Dar un bine-adevărat, / Nu binele trâmbiţat
În campanii. De-acel bine / S-aibă parte numai cine
Cu poveşti ne amăgeşte! / Giciţi voi, cum se numeşte!
Ia mai tăceţi mai flăcăi! / Faceţi paşi acuma măi,
Să nu vă treziţi cumva, / Că v-ascultă cineva!
La anul şi la mulţi ani!
