Cea mai veche Constituție din Europa, prezentată la Cluj. Ce pot învăța românii din Constituția Regală Norvegiană

Cea mai veche Constituție din Europa aflată în vigoare, cea norvegiană din 1814, a reprezentat fundamentul pentru democratizarea și modernizarea societății. Iar modelul norvegian poate reprezenta o sursă de inspirație pentru alte țări care doresc să își alcătuiască o nouă lege fundamentală, inclusiv pentru România. Aceasta este concluzia unei dezbateri găzduite de Universitatea Babeș-Bolyai, la care au participat marele scriitor norvegian Edvard Hoem și ambasadorul Norvegiei în România, Tore Bruvik Westberg. De asemenea, la dezbatere au luat parte prorectorul Universității Babeș-Bolyai, Radu Cătană, profesorul Ioana Vasiu de la Facultatea de Drept, dar și profesorul Sanda Tomescu, șefa Departamentului de Limbi și Literaturi Scandinave din cadrul universității clujene.Constituția este o parte integrantă a identității națiunii norvegiene. Actul constituțional din 1814 a fost conceput astfel încât să asigure democratizarea societății norvegiene, în contextul în care Norvegia s-a desprins în acel an din Uniunea cu Danemarca. Norvegia și-a putut păstra constituția și după ce, în același an, a fost nevoită să intre într-o uniune personală cu Suedia, iar regele suedez a fost proclamat rege al Norvegiei. Constituția a rămas în vigoare și după dizolvarea Uniunii cu Suedia, în anul 1906, dar și în perioada celui de-al doilea război mondial, când regele Norvegiei a devenit simbolul rezistenței anti-germane, spune renumitul scriitor Edvard Hoem.

”Adoptarea acestei constituții, potrivit multor istorici norvegieni, a fost un adevărat miracol. În ziua de Anul Nou 1814, Norvegia era o provincie a Danemarcei, care nu avea șosele sau căi ferate, nici clădiri monumentale. Aproape că nu avea artă. Nu aveam industrie și nici vreo metropolă. Eram o națiune de fermieri”, a spus Edvard Hoem.

Prezentarea Constituției norvegiene de la 1814 face parte dintre evenimentele oficiale prin care autoritățile din Norvegia celebrează 200 de ani de la adoptarea acestui act fundamental, spune ambasadoarea regatului Norvegiei, Tore Bruvik Westberg.

”1814 – 2014. Norvegia celebrează în acest an 200 de ani de la adoptarea Constituției sale. Numeroase evenimente, filme, cărți, dar și conferințe precum cea de azi marchează această aniversare. De ce facem acest lucru? Pentru că principiile democratice incluse în constituția noastră trebuie, așa cum știm cu toții, să fie promovate și protejate încă și încă o dată”, a spus ambasadorul norvegian la Cluj.

Importanța pe care o are Constituția norvegiană este reflectată și de faptul că ziua națională a regatului scandinav a devenit ziua în care a fost adoptată legea fundamentală a statului. Constituția norvegiană a fost adoptată în contextul unei Europe zguduite de războaiele napoleoniene. Actul constituțional conține prevederi liberale și are o structură suplă, care i-a permis să rămână în vigoare de-a lungul diferitelor perioade istorice. Într-un fel, ea poate fi comparată cu Constituția Regală a României din 1866, care a reprezentat fundamentul și pentru Constituția din 1923, repusă în vigoare în 1945. La fel ca și în cazul Norvegiei, legea fundamentală a statului român a permis tranziția către o societate liberă și democratică. În cazul României, însă, această tranziție a fost întreruptă de instaurarea comunismului.