“L”-ul creionat de palma ridicata cu degetul mare perpendicular pe inelarul îndreptat în sus, lângă celelalte trei strânse în pumn, era simbolul rezistenţei tăcute şi al speranţei în eternele idealuri ale omenirii: “Lumină, Luptă, Libertate”. Din tot ceea ce a gândit şi a făcut în raport cu aceste idealuri, într-un anumit raporta de “condamnare a comunismului”, nu s-a consemnat nimic. Dimpotrivă, cel care l-a alcătuit, nefiind capabil de a-l înţelege, a preferat să-l denigreze, numit cenaclurile sale care adunau zeci de mii de tineri, drept “instrumente de imbecilizare”. Uităm că suntem oameni şi că “La acelaşi şir de patimi, deopotrivă” suntem “robi”. Previziunile lui Eminescu s-au adeverit iar: “Nu lumina” pe care o aduce cineva în lume prin gândirea şi acţiunile sale, “ci păcatele şi vina” sunt mai de preţ pentru cei care vorbesc la umbra marilor personalităţi.
