Societăţile japoneze şi-au menţinut nivelul de investiţii. Întreprinderi cu sediul în alte ţări ale Asiei – China, India, Hong Kong, Coreea de Sud şi Taiwan – au menţinut nivelurile ridicate de creştere în sectorul cercetare-dezvoltare pe care le atinseseră în anii precedenti. Producătorul japonez de autoturisme Toyota a realizat, în al doilea an consecutiv, cele mai mari investiţii în cercetare şi dezvoltare (6,8 miliarde de euro). În clasamentul primelor zece întreprinderi figurează trei intreprinderi din Uniunea Europeană: Volkswagen, cel mai mare investitor cu sediul în Europa, cu 5,8 miliarde de euro, Nokia şi Sanofi-Aventis. Tabloul de bord cuprinde primele 1 400 de întreprinderi importante din toată lumea.
Comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, a declarat: „Faptul că cele mai importante societăţi din Uniunea Europeană şi-au menţinut investiţiile în cercetare şi dezvoltare arată că sunt conştiente de importanţa cercetării şi dezvoltării pentru a ieşi mai puternice din criză. Dar diferenţa mare faţă de cele mai importante întreprinderi din Statele Unite în domenii cum sunt programele informatice şi biotehnologia, precum şi creşterea continuă şi rapidă a întreprinderilor cu sediul în Asia pun în evidenţă nevoia urgentă de inovare cu care se confruntă Europa. Este neaparăt nevoie ca şefii de state şi de guverne să susţină, la Consiliul European din decembrie, propunerile iniţiativei „O Uniune a inovării” pe care le-am prezentat, împreună cu Antonio Tajani, la 6 octombrie.”
Tabloul de bord din acest an arată că, în pofida dificultăţilor economice aproape fără precedent, investiţiile în cercetare şi dezvoltare constituie în continuare o prioritate de importantă strategică pentru marile societăţi din toată lumea.
Tendinţe în diferite regiuni ale lumii
În 2009, reducerea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare ale principalelor întreprinderi din Uniunea Europeană a fost mult mai puţin accentuată decât în cazul întreprinderilor omologe din Statele Unite, în pofida unor scăderi similare la nivelul vânzărilor (aproximativ 10 %) şi a unor scăderi mai accentuate la nivelul profiturilor (13,0 % faţă de 1,4 %).
În sectoare-cheie ale tehnologiilor de vârf, întreprinderile europene au înregistrat rezultate slabe în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea. De exemplu, întreprinderile din Statele Unite prezentate în tabloul de bord au investit de cinci ori mai mult decât întreprinderile europene concurente în cercetarea şi dezvoltarea în materie de semiconductori, de patru ori mai mult în cercetarea şi dezvoltarea în sectorul programelor informatice şi de opt ori mai mult în biotehnologie.
Întreprinderile japoneze şi-au menţinut nivelul investiţiilor în sectorul cercetare-dezvoltare, deşi au înregistrat scăderi accentuate la nivelul vânzărilor (aproximativ 10 %) şi al profiturilor (88,2 %).
Principalele întreprinderi cu sediul în unele ţări din Asia au menţinut nivelurile ridicate de creştere în sectorul cercetare-dezvoltare pe care le atinseseră în anii precedenţi, de exemplu China (până la 40,0 %), India (27,3 %), Hong Kong (14,8 %), Coreea de Sud (9,1 %) şi Taiwan (3,1 %). Şi investiţiile în cercetare şi dezvoltare ale întreprinderilor din Elveţia au crescut (2,5 %).
Tendinţe la nivelul întreprinderilor şi la nivel sectorial
Printre primele zece întreprinderi cu investiţii puternice în cercetare şi dezvoltare se numără trei întreprinderi care au sediul în Uniunea Europeană (Volkswagen, Nokia si Sanofi-Aventis), precum şi trei cu sediul în Statele Unite (Microsoft, Pfizer şi Johnson & Johnson) şi una din Japonia (Toyota, pe primul loc). Printre primele 50 de întreprinderi se numără 16 din Uniunea Europeană, 19 din Statele Unite şi 12 din Japonia (fig. 2). Dintre cele 50 de întreprinderi menţionate, 30 au redus în 2009 investiţiile în cercetare şi dezvoltare.
În pofida crizei, compoziţia sectorială a investiţiilor în cercetare şi dezvoltare din întreaga lume a rămas în general aceeaşi. În ceea ce priveşte întreprinderile din Statele Unite, sectoarele cu activitate intensă de cercetare şi dezvoltare, cum este sectorul farmaceutic sau cel al serviciilor informatice, acoperă peste două treimi din totalul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare. În schimb, în ceea ce priveşte întreprinderile europene şi japoneze, predomină sectoare cu activitate medie de cercetare şi dezvoltare (de exemplu, industria automobilelor sau sectorul electronicii), iar sectoarele cu activitate intensă de cercetare şi dezvoltare constituie numai aproximativ o treime din totalul investiţiilor.
Unele întreprinderi producătoare de automobile au operat reduceri masive ale investiţiilor în cercetare şi dezvoltare; este cazul societăţilor Ford (32,4 %), Renault (26,5 %) şi General Motors (24,1 %). Alte întreprinderi, cum sunt Nissan si Toyota, au înregistrat reduceri modeste sau chiar au sporit investiţiile în cercetare şi dezvoltare, de exemplu Hyundai.
Printre iîtreprinderile ale căror investiţii in cercetare si dezvoltare au crescut in 2009 se numara nu numai cele cu vanzari si profituri bune, cum sunt Huawei Technologies (27,8 %) si Apple (25,4 %), ci şi unele societati, cum sunt Bayer (8,8 %) si General Electric (10,1 %), care ale caror investiţii în cercetare şi dezvoltare au crescut, deşi profiturile si vânzările au scăzut.
A continuat să se dezvolte rapid sectorul energiilor alternative. Tabloul de bord include acum 15 întreprinderi (cu nouă mai mult decât anul trecut) a căror activitate se concentrează în intregime asupra tehnologiilor energetice curate. Aceste întreprinderi, dintre care 13 au sediul în Uniunea Europeană, iar două în alte regiuni, au investit, în 2009, peste 500 de milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ceea ce reprezintă o creştere de 28,7 %. Investiţii în energiile alternative realizează şi întreprinderi din alte sectoare, de exemplu cele din sectorul petrol şi gaze.
Diferenţe pe teritoriul Uniunii Europene – principalii investitori în cercetare şi dezvoltare din Spania fac faţă crizei
Pe teritoriul Uniunii Europene, nivelurile de creştere în sectorul cercetare-dezvoltare sunt diferite de la un stat membru la altul deoarece acestea prezintă o compoziţie sectorială variată. În 2009, unele dintre cele mai mari reduceri în sectorul cercetare-dezvoltare au fost operate de întreprinderi cu sediul în ţări cum sunt Germania (- 3,2 %) şi Franţa ( 4,5 %), care au o industrie a automobilelor dezvoltată.
Ţări cum sunt Finlanda (- 6 %) şi Suedia ( 6,6 %), unde industria echipamentelor informatice este foarte importantă pentru întreprinderile cu sediul pe teritoriul naţional, au fost de asemenea puternic afectate.
Totuşi, principalii investitori în cercetare şi dezvoltare din Spania au sporit investiţiile cu 15,4 %, în pofida unei scăderi a vânzărilor de 6,4 %, datorită unor creşteri mari ale investiţiilor unor întreprinderi spaniole de prima mărime cum sunt Telefónica (16%) şi Acciona (29%) şi contributiei unor actori importanţi, de exemplu Banco Santander (18%).
