Săpunul nu este rasist!

Râuri întregi de cerneală au curs în media pe tema expulzării romilor cu cetăţenie română din Franţa. Atitudinile exprimate au variat de la fascismul cel mai feroce până la ipocrizia cea mai cumplită. Însă, în general, cei care au scris pe marginea acestei teme au ignorat un adevăr fundamental: pe romi îi doare în bască de expulzările lui Sarkozy!Vineri dimineaţa, am condus niştre rude la Aeroportul din Cluj-Napoca, la cursa care decola către Paris. Am ajuns la aeroport pe la ora 5.00 dimineaţa. Cum decolau, într-un interval foarte scurt trei curse internaţionale, aeroportul era plin – ochi. Ştiţi cum este în asemenea situaţii: în forfotă, foarte greu este individualizat vreunul dintre pasageri. Singurul grup care sărea în ochi era reprezentat de niştre indivizi îmbrăcaţi cu un prost-gust ostentativ şi manifest. Pălării mari erau „asortate” cu costume de culoare închisă, cu dungi groase albe, cu cămăşi în carouri şi cu pantofi lungi. Femeile, cu o singură excepţie, erau toate mătăhăloase, cu baticuri cu rochii lungi şi sclipicioase. La mână, bărbaţii şi femeii putrau bijuterii groase de aur, iar în urechi, femeile aveau înfipţi cercei de o lungime impresionantă. O astfel de bijuterie valorează, cred, cam cât trei – patru salarii de profesor. Însă, în afară de prostul gust vestimentar, care, până la urmă este o chestiune personală, grupul cu pricina mai avea două note distincte: gălăgia şi mirosul de nespălat.
Cred că este o chestiune de bun-gust să încerci să nu îi deranjezi pe cei cu care ai norocul/ghinionul să călătoreşti. Ca să fiu corect, nu doar acei indivizi îmbrăcaţi oribili, ci şi vreo două doamne blonde. Una dintre ele se isterizase pentru că, de proastă ce este, uitase să se intereseze care sunt actele necesare pentru a scoate din ţară un copil minor. Drept urmare, frustrata răcnea la telefon de încremenise tot aeroportul, într-o revărsare de stupiditate în care învinovăţea angajaţii aeroportului, bărbatul personal şi tot universul pentru tâmpenia ei. Cealaltă doamnă blondă era un exemplu de pisi plină de fiţe, căruia tot personalul aeroportului din Cluj ar fi trebuit să îi stea la dispoziţie pentru a-i satisface ambâţul. Însă cele două blonde erau excepţia printre călătorii îmbrăcaţi normal. Pe când gălăgia era regula printre oamenii îmbrăcaţi ţipătr de prost. Iar mirosul pe care îl răspândeau unii dintre ei îi făceau pe ceilalţi călători să păstreze o distanţă faţă de ei.
Grupul era compus din romi care se întorceau în Franţa. Biletele unora dintre ei erau cumpărat chiar cu cei 300 de euro plătiţi de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, la expulzare. Mai mult, pentru că la mijloc era vorba de o companie low-cost, banii lui Sarkozy le-au adus oamenilor cu pricina prilejul să îşi mai ia cu ei nişte rude, pentru că biletele sunt ieftine.
Să ne înţelegem: membrii grupului nu erau deranjanţi pentru că erau romi. Ar fi fost la fel de deranjanţi şi dacă ar fi fost finlandezi, agatârşi ori sciţi. Însă ceea ce deranja era proasta lor creştere şi modul agresiv de comportare în public. La fel, şi lipsa de igienă. Atunci când dispui de banii necesari pentru a de încărca cu bijuterii de o jumătate de kilogram de aur, bănuiesc că o investiţie în săpun şi în duş nu este chiar un capăt de lume. Dacă oamenii cu pricina ar fi fost nişte amărâţi care nu ar fi avut nici după ce să bea apă, starea lor ar fi fost scuzabilă. Însă atunci când oamenii cu pricina îşi etalează cu ostentaţie bijuteriile, mirosul greu şi gălăgia agresivă devin lucruri inacceptabile. Iar oamenii în cauză, indiferent dacă sunt români, unguri, romi ori germani trebuie să înveţe un lucru pe care cei mai mulţi îl ştiu din copilărie: nu trebuie să le fie frică de săpun! Săpunul nu este rasist!