Cel mai mare pelerinaj din această parte a Europei, cel organizat de Rusaliile romano-catolice în sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc, va avea loc în acest an. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Hunor Kelemen, după ce Guvernul a aprobat solicitarea făcută în acest sens de către Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia.
”Guvernul a prelungit astăzi starea de alertă cu 30 încă de zile, însă la cererea UDMR se vor putea ține pelerinaje religioase în această perioadă, desigur cu respectarea regulilor de protecție sanitară. Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu Ciuc este o sărbătoare importantă pentru comunitatea noastră, indiferent de confesiune, considerat cel mai mare de acest fel din Europa Centrală şi de Est. Din cauza pandemiei, anul trecut am putut urmări slujba doar la televizor și online, dar anul acesta vom putea fi din nou în şaua dintre munţii Şumuleul Mare şi Şumuleul Mic, chiar dacă într-un număr mai mic. De Paști, comunitatea din Miercurea Ciuc a dat dovadă de faptul că se poate participa la sfințirea bucatelor cu respectarea măsurilor epidemiologice. Sunt convins că credincioșii care vor veni la pelerinaj, vor da dovadă de aceeași disciplină!”, a declarat Hunor Kelemen.
Tradiția pelerinajului de la Șumuleu Ciuc este atestată din anul 1444. Papa Eugeniu al IV-lea a aprobat organizarea unui pelerinaj la mănăstirea franciscană construită în Munții Carpați.
Tradiția pelerinajului a luat amploare din secolul al XVI-lea, după ce secuii romano-catolici au înfrânt o oaste condusă de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zapolya, venită să impună localnicilor reforma protestantă. Disproporția dintre cele două oștiri era atât de mare, încât victoria romano-catolicilor asupra protestanților a fost atribuită intervenției miraculoase a Fecioarei Maria.
Victoria romano-catolicilor a avut loc în sâmbăta Rusaliilor din anul 1567. De atunci, secuii, dar și alți romano-catolici, se adună de Rusalii în număr mare la Șumuleu Ciuc, acolo unde este păstrată o statuie miraculoasă din lemn de tei a Fecioarei Maria.
Victoria romano-catolicilor din 1567 a avut și consecințe nebănuite pentru istoria omenirii. Dieta Transilvaniei, întrunită la Turda în anul 1568, a decis, pentru prima oară în istorie, că fiecare locuitor al Transilvaniei este liber să își aleagă religia. Până atunci, seniorul își putea impune religia și vasalilor săi.
Ulterior, principiul libertății religioase stabilit la Turda a fost restrâns prin hotărârea Dietei de la Târgu-Mureș. Atunci, a fost instituit un sistem cu patru confesiuni recepte: catolică, lutherană, reformată și unitariană, în timp ce alte confesiuni creștine ori alte religii erau doar tolerate în Transilvania. În această categorie intrau ortodocșii, armenii apostolici, evreii, dar și culte protestante radicale.
În anul 2019, sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc a fost vizitat de Papa Francisc.
