UDMR critică proiectul Guvernului referitor la reclasificarea localităţilor

Liderii UDMR critică proiectul Guvernului referitor la reclasificarea localităţilor din România. Dacă acest proiect va fi pus în practică, există posibilitatea ca foarte mulţi dintre aleşii locali ai acestei formaţiuni politice să îşi piardă mandatele. UDMR a reuşit să blocheze în trecut şi proiectul regonalizării României.

”Potrivit UDMR, mai multe din articolele proiectului de act normativ referitoare la reclasificarea localităţilor se contrazic, iar alte reglementări ale textului de lege sunt neconstituţionale, defavorizând totodată numeroase localităţi din ţară. În consecinţă, Uniunea nu susţine în această formă propunerea executivului”, spun reprezentanţii formaţiunii politice a maghiarilor ardeleni.

 

Deputatul UDMR de Bihor, Attila Csekea, vicepreşedintele Comisiei de Administraţie Publică din Camera Deputaţilor, a criticat proiectul înaintat de Guvern, care ar reprezenta o etapă preliminară a unei reorganizări administrative de anvergură. Criteriul nou utilizat în clasificarea localităţilor, potrivit iniţiativei legislative, este rolul teritorial conferit de: statutul administrativ, poziţia geografică, poziţia în reţeaua de localităţi, nivelul de echipare şi dotare, potenţialul cultural şi ecologic, ignorând, însă, alte criterii, precum cele turistice, economice şi infrastructurale.

 

Proiectul clasifică oraşele în şapte categorii: municipiu capitală, de importanţă naţională şi europeană, municipii poli regionali principali cu potenţial transnaţional, municipii poli regionali secundari, municipii poli judeţeni principali, municipii şi oraşe poli judeţeni secundari, municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal, municipii şi oraşe centre urbane cu funcţii specializate.

 

În cazul municipiilor “poli regionali principali cu potenţial transnaţional” condiţiile acestei categorii sunt minim 250.000 de locuitori şi 400.000 în aria funcţională, iar în România doar cinci oraşe sunt încadrate în această categorie: Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Constanţa şi Iaşi. A fost introdus termenul de oraş cu caracteristici rurale, iar comunele sunt împărţite în două categorii: comune poli rurali şi alte comune.

 

„Dacă municipiile poli regionali principali sunt definite cu potenţial transnaţional, atunci ne întrebăm pe bună dreptate că Oradea cu 196.000 de locuitori sau Galaţiul, cu 249.000 de locuitori, oare nu au potenţial transnaţional? Impresia noastră este de parcă criteriile ar fi fost elaborate cu scopul obţinerii unui anumit rezultat. În cazul comunelor poli rurali, criteriul folosit este acela de a stabili câte o comună de acest gen la fiecare 50.000 de locuitori ai judeţului care trăiesc în mediul rural. În judeţul Bihor ar exista 6 astfel de comune, în judeţele Cluj şi Mureş câte 5, în Satu Mare şi Harghita câte 4, în Sălaj 3 iar în judeţul Covasna 2. Consider că, dacă aceste evaluări ar fi făcute de fiecare judeţ în parte, rezultatele ar fi cu totul diferite. UDMR va analiza posibilele consecinţe pentru fiecare judeţ şi le va transmite iniţiatorului de lege. Erorile trebuie corectate deoarece, pe viitor, elaborarea şi implementarea strategiilor teritoriale şi sectoriale şi a programelor de dezvoltare se va derula în baza prevederilor acestei legi. Şi despre regiunile de dezvoltare s-a spus că sunt necesare doar din punct de vedere statistic, însă acum constatăm cât de nefavorabile sunt rezultatele. În opinia noastră, Guvernul intenţionează să facă primii paşi într-un proces de reorganizare administrativă”, a declarat Attile Cseke, referitor la proiectul de lege.

 

Un alt punct al proiectului de lege reglementează şi reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale. Potrivit acesteia, în comunele în care scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012 este de peste 30% din populaţia ocupată, de la 1 ianuarie 2026, la propunerea Guvernului, conform procedurii adoptate de acesta prin hotărâre de guvern, trebuie unificate cu unităţile administrativ-teritoriale din imediata vecinătate. Aceeaşi intenţie se conturează şi în cazul acelor municipii şi oraşe în care numărul populaţiei a scăzut cu peste 20 de procente.

 

Proiectul prevede, de asemenea, şi introducerea noţiunii de arie funcţională care poate fi de două tipuri: arie funcţională de tip sectorial şi integrată teritorial. Ariile funcţionale integrate teritorial pot fi, la rândul lor, de 3 tipuri: de zonă metropolitană, formată în jurul Bucureştiului şi municipiilor reşedinţe de judeţ, de tip funcţională urbană, constituită în jurul municipiilor şi oraşelor cu peste 20.000 locuitori, exceptând municipiile reşedinţă de judeţ, arie funcţională potenţială constituită în jurul polilor rurali, precum şi cele care se structurează în jurul oraşelor incluse în categoria ”oraşe cu caracteristici rurale”. În judeţele Bihor, Sălaj şi Covasna nu există oraşe care pot fi incluse în a doua categorie, în Satu Mare şi Harghita sunt câte un oraş de acest tip, iar în judeţul Mureş trei şi în judeţul Cluj patru.

 

”Propunerea de reorganizare administrativă, potrivit căreia localităţile în care numărul populaţiei a scăzut cu 20, respectiv 30 de procente, trebuie unificate, încalcă principiul autonomiei locale, în consecinţă este neconstituţională. Problema cu ariile funcţionale integrate teritorial este că sunt foarte puţine oraşe cu peste 20.000 de locuitori, de aceea în unele judeţe nu este posibilă crearea ariilor funcţionale din jurul oraşelor. Tot ca exemplu, aş vrea să evoc cazul unor municipii precum Carei, din judeţul Satu Mare, sau Sighişoara, din judeţul Mureş, care înregistrează scăderi de populaţie de peste 20 de procente, iar conform proiectului ar trebui să fie unificate cu alte unităţi administrativ-teritoriale, dar în acelaşi timp se încadrează în categoria zonelor urbane integrate. Atunci se pune întrebarea dacă Sighişoara sau Carei-ul sunt UAT-uri slabe, care trebuie unificate, sau sunt puternice pentru că sunt centre ale unor arii funcţionale?”, s-a întrebat Attile Cseke. El a adăugat că, în judeţul Bihor, cel mult în jurul municipiului Oradea, poate fi creată o arie funcţională integrată teritorial, în timp ce arie funcţională urbană nu va exista niciuna deoarece niciunul din oraşe nu are o populaţie de peste 20.000 de locuitori.”Există pericolul ca oraşele să fie nevoite să se alăture uneia dintre comunele de pol rural din punct de vedere al serviciilor publice, ceea ce ar fi de-a dreptul absurd”, a precizat deputatul.

 

”Din perspectiva UDMR, este inacceptabil acest proiect de lege care urmăreşte reorganizarea administrativă a ţării, deoarece influenţează pe termen lung soarta şi dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale. Propunerea Guvernului este lipsită de logică, inacceptabilă din punct de vedere profesional şi iresponsabilă în acelaşi timp. Nemaivorbind de faptul că unificările obligatorii sunt neconstituţionale prin faptul că încalcă principiul autonomiei locale, de aceea noi nu putem susţine un astfel de proiect de lege”, a mai afirmat Attila Cseke. Actualul parlamentar a fost el însuşi în centrul unor controverse în perioada în care a fost ministru al Sănătăţii. Printre altele, Attila Cseke a fost autorul desfiinţării mai multor spitale, din întreaga ţară, pentru a face mai rentabilă funcţionarea acestora. Tot principiul rentabilităţii este baza noului proiect de lege referitor la reforma teritorială, propus de Guvernul condus de Dacian Cioloş.

 

Related posts

Leave a Comment