Cancerul de colon este a treia afecțiune oncologică în România, după cancerul pulmonar și cel mamar, în ceea ce privește mortalitatea. O treime din aceste cazuri ar putea fi prevenite prin controale de rutină, însă la noi prevenția e la stadiul de teorie. România investește în prevenție numai 20 de euro pentru fiecare persoană comparativ cu media europeană care este de 102 de euro. Vezi ce spune despre acest subiect, la Via Cluj TV, prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, secretarul Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, inițiatorul Planului Național de Cancer în mandatul de ministru al Sănătății din 2016.
Cancerul de colon, factori de risc
Cancerul de colon și rect se referă la intestinul gros, mai precis la colonul care are trei zone – ascendent, transvers, descendent și, partea lui finală, cancerul de rect. Sigur că aici sunt unele caracteristici, pentru partea dreaptă, partea stângă și partea rectală și tratamente care sunt diferite, dar cauzele sau factorii de risc sunt comuni.
Ne gândim la stilul de viață, și anume la a trăi echilibrat. A nu consuma alcool în exces, a nu fuma (fumatul nu produce doar cancer pulmonar, ci apare ca factor de risc la 10-11 cancere, poate chiar la mai multe dar în raport cu 10-11 cancere avem și dovezi clare că este factor de risc), a face mișcare, a avea un indice de masă corporală normal, a avea o greutate potrivită și un regim alimentar echilibrat.
Aceasta înseamnă că, omnivori fiind, să consumăm de toate cu moderație. Este acea piramidă alimentară și avem și mulți specialiști în orașul nostru și aici trebuie să îl menționez pe domnul profesor Hâncu, care este o legendă vie a nutriției și a recomandărilor în ceea ce privește stilul de viață dar și prin școala pe care a creat-o.
Screening
Pe lângă toate astea avem și screeningul. Ce înseamnă screening-ul? Înseamnă a pune în evidență mai repede apariția acestor cancere.
Vorbim și de partea de genetică. Sunt familii în care cancerul de colon și de rect apare mai frecvent. Și sunt niște sindroame descrise în medicină, probabil multă lume a auzit despre polipii de la nivelul rectului sau a colonului care au risc de a se maligniza. Există familii care împărtășesc această transmisie dar procentul lor nu este mai mare de 10-15 la sută din totalitatea cancerelor.
E important de spus, în acele populații e bine să mergem mai atent și țintit în a verifica mai frecvent dacă se întâmplă așa ceva. Varianta colonoscopiei sau a endoscopiei digestive inferioare, cum îi spunem, este una de dorit.
Recomandările în populația generală se îndreaptă către decadele a cincea, a șasea, dar atunci când avem familii cu agregare (putem face și testare genetică) vârsta la care ar trebui începută colonoscopia scade, și aici recomandarea specialiștilor se îndrepată către decada a patra, a treia uneori. Avem și o școală de gastroenterologie în Cluj care este foarte bună și cred că trebuie să îi menționăm pe profesorul Pascu, care a lăsat o școală, și pe profesorul Tanțău și mulți alții.
Când să te prezinți la medic
În mod ideal, ar trebui să utilizăm o modalitate prin care să punem în evidență boala în stadiile ei incipiente, înainte ca ea să ne dea simptome. Aici avem în varianta clasică (există variante și mult mai moderne) testul care pune în evidență urme de sânge în materiile fecale. Se numea hemocult, există diverse alternative la acesta, dar aceasta e în mod clasic varianta de screening.
Înainte de a face colonoscopie, trebuie să găsim un test ieftin, acceptat și acceptabil și din punct de vedere financiar pe care să-l putem aplica în populația generală pentru a ne trimite dacă e cazul la o manoperă care este invazivă și care comportă și riscuri dar și o cheltuială, care este colonoscopia.
Simptomele care ar trebui să ne trimită la medic sunt sângerarea în scaun, un semnal puternic de alarmă. În stadiile avansate, boala dă metastaze, în funcție de localizarea ei, poate să dea metastaze hepatice, pulmonare, o stare de oboseală, probleme cu tranzitul, alternanța constipație-diaree, un alt simptom, creșterea în mărime a abdomenului, uneori durei în zona ficatului, dar aici vorbim de stadii avansate.
Sigur că o astfel de tumoră poate să debuteze pur și simplu fără simptome cu o scădere a valorii hemoglobinei. Am văzut mulți pacienți care au venit pentru că nu știau de ce hemoglobina este scăzută și există și situații, trebuie spus și asta, la oameni tineri, la care se explorează alte cauze, la femei de exemplu sfera ginecologică este prima vizată și de fapt pierderea este din cauza unei tumori de colon.
Și cealaltă situație, oprirea tranzitului, ocluzia intenstinală prin faptul că o evoluție locală a unei tumori poate pur și simplu să blocheze intestinul, tranzitul abdominal și atunci este practic o urgență.
Orice cancer poate să evolueze cu scădere în greutate în stadiile avansate. Ar trebui să evităm să ajungem în situația asta.
