Un studiu realizat de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai, la inițiativa UBB-Core, în perioada august-septembrie 2024, analizează modul de colaborare dintre Universitatea Babeș-Bolyai și industrie/mediul de afaceri în vederea creșterii gradului de transfer cognitiv și tehnologic pentru facilitarea inovației.
La studiu au participat 28 de reprezentanți ai diferitelor organizații partenere ale UBB (64,3% reprezentând companii mari, cu peste 250 de angajați, 10,7% instituții publice, 7,1% ONG-uri și 17,8 % IMM-uri). Respondenții au fost 15 femei și 13 bărbați, cu media de vârstă 45 de ani.
Peste 70% ocupă poziții de management sau administrative. O parte semnificativă a respondenților are o experiență îndelungată în organizație, 29.2% dintre aceștia având peste 20 de ani de vechime, iar 29.2% între 6-10 ani.
În ceea ce privește domeniul/industria în care activează, respondenții au provenit din organizații financiare, producție, retail, administrație publică, medicale, fonduri europene, IT, comerț, construcții. Acestea au colaborat până în prezent cu 12 facultăți din cadrul UBB, în principal în activități educaționale (79,2%), dar și activități de implicare în evenimente comune (45,8%), dezvoltare profesională (27,2%), cercetare și dezvoltare (21,3%), colaborare economică (8,3%). Aceste rezultate pot arăta preferința organizațiilor pentru activități care oferă beneficii imediate și tangibile.
Deși oferă beneficii pe termen lung, activitățile de cercetare reclamă un aport mai larg de resurse din partea ambilor actori implicați, fiind un context ce necesită coordonare și suport și care vine, totodată, cu un grad mai ridicat de risc.
Transferul cognitiv și tehnologic între universitate și industrie este vital pentru economia fiecărei țări, dar și pentru economia europeană. Există deja o serie de politici europene care investesc în creșterea colaborării dintre universitate și industrie, dar și cercetări care investighează această relație în diferite țări sau regiuni. Cu toate acestea, pentru a identifica cele mai eficiente măsuri pentru creșterea calității colaborării dintre universitate și industrie, este necesar să fie luate în calcul relațiile și dinamicile specifice dintre o anumită instituție de învățământ superior și partenerii din industrie.
Cercetarea se axează pe identificarea diferitelor nevoi, provocări, beneficii percepute, bune practici și perspective ale reprezentanților partenerilor externi ai UBB cu privire la colaborarea cu universitatea. Această cercetare permite o mai bună înțelegere a dinamicii legăturilor universitate-industrie pentru a putea dezvolta măsuri organizaționale care să îmbunătățească colaborarea în direcția facilitării inovației disruptive și sustenabile.
La întrebările ce au vizat activitățile specifice prin care s-a concretizat colaborarea universitate-industrie până în prezent, cele mai frecvente activități raportate au fost: oferirea stagiilor de practică pentru studenți (17.43%) și recrutarea absolventilor (15.60%). Mai mult, s-a reliefat interesul pentru programele de internship, mentorat și prelegeri invitate, ceea ce subliniază interesul partenerilor din industrie în a se implica activ în formarea studenților, dar și organizarea unor evenimente comune (6.42%).
Aceste activități sunt ocazii importante care mediază schimbul de cunoștințe și oferă un cadru de promovare a rezultatelor cercetării. Activitățile mai complexe, centrate în jurul cercetării și inovării (8.26%) sunt întâlnite cu mai puțină frecvență în contextul activităților de colaborare, sugerând un potențial neexplorat, probabil îngreunat de prezența diferitelor provocări individuale, organizaționale și legislative.
În ceea ce privește rezultatele și beneficiile potențiale ale colaborării cu universitatea, respondenții au menționat prioritar următoarele: transferul cognitiv, respectiv generarea și împărtășirea cunoașterii (22 de răspunsuri)- universitatea oferă acces la cunoștințe obținute pe fondul cercetării fundamentale, iar industria contribuie cu ocazii de experiență directă, practică. Beneficiile sunt completate de experiențele de formare și dezvoltare continuă venite pe fondul relațiilor de colaborare (20 de răspunsuri). În acest fel, companiile obțin accesul la programe de formare profesională de înaltă calitate pe care universitatea le pune la dispoziție, le adaptează nevoilor industriei și obiectivelor acesteia, prin cunoștințele de specialitate la care are acces. În plus, extinderea rețelei profesionale oferă un avantaj strategic sectorului privat prin acces la talente și specialiști din mediul universitar. Valorificarea expertizei devine o punte prin care industria răspunde nevoilor pieței, oferind un avantaj competitiv substanțial. Alte beneficii importante vizează: creșterea performanței organizaționale (18 răspunsuri), extinderea rețelei profesionale (16 răspunsuri), identificarea unor soluții pentru probleme tehnice (15 răspunsuri), recrutarea unor specialiști din rândul cercetătorilor pentru proiecte specifice (15 răspunsuri).
Printre factorii care pot constitui bariere în colaborarea cu universitatea, management-ul deficitar este perceput de respondenți ca având cel mai mare impact asupra colaborării universitate-industrie. Coordonarea ineficientă poate acționa ca o barieră care limitează atât procesul și activitățile de colaborare, cât și implementarea rezultatelor obținute în contextul proiectelor comune.
Procesele de lucru neclare, considerate bariere operaționale, sunt apreciate ca având un impact ridicat care poate genera multă ambiguitate asupra obiectivelor și dimensiunilor procesuale ale colaborării. Obstacolele administrative, precum cerințe și procese birocratice au fost considerate în 11 cazuri ca având un impact foarte ridicat. Mai mult, planificarea obiectivelor și stabilirea deadline-urilor, comunicarea dintre părți, precum și gestionarea resurselor alocate, sunt privite de către respondenți drept alte potențiale provocări care apar în contextul parteneriatelor.
O secțiune importantă a studiului a vizat formularea de către respondenți a unor recomandări concrete pentru îmbunătățirea colaborării și a transferului cognitiv și tehnologic dinspre universitate spre mediul de afaceri. Printre cele mai frecvente răspunsuri s-au numărat: crearea unor contexte recurente (workspuri, conferințe) de mediatizare a informațiilor actuale din știință și a rezultatelor cercetărilor din universitate către partenerii externi; adaptarea curriculei la nivel masteral cu aplicarea noutăților din cercetare în cadrul unor studii de caz, simulări de business case-uri, situații concrete de învățare; vizite mai frecvente în organizații pentru a înțelege procesele și maniera în care se poate realiza transferul cognitiv și tehnologic; organizarea de hub-uri de inovare sau incubatoare comune, unde universitatea și companiile din diverse industrii, inclusiv firmele de consultanță, pot colabora pentru a dezvolta soluții inovatoare; participarea la programe de mentorat organizate de universități, unde studenții și cercetătorii lucrează alături de consultanți la proiecte reale, axate pe implementarea tehnologiilor emergente; întâlniri și evenimente periodice construite în jurul unui ecosistem sustenabil între universitate și mediul de business; simplificarea procedurilor interne și de colaborare; programe de formare comune (ex. executive education).
