Siria – un război dorit doar la nivel înalt

Aproape doi americani din trei (62%) şi aproape trei din patru europeni (72%) – respectiv, 82% dintre români – preferă ca guvernele lor să rămână în afara conflictului sirian, arată un studiu anual al Transatlantic Trends, ale cărui rezultate sunt menţionate de publicaţia spaniolă ABC. Pe de altă parte, în SUA dezbaterea politică pe tema interveţiei din Siria este aprigă, în timp ce Rusia continuă să pună presiune trimiţând noi nave de luptă în Mediterană. Update: Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au militat, sâmbătă, pentru un răspuns ‘clar şi contondent’ la presupusa folosire de arme chimice în Siria, după o întâlnire avută cu secretarul american de stat John Kerry.lovacia (85%), România (82%) şi Portugalia (80%) sunt ţările ai căror cetăţeni se pronunţă clar pentru un ‘Nu’ în privinţa unei intervenţii militare în Siria, urmate de Spania şi Germania, cu câte 75%. Sondajul citat de Agerpres arată că atitudinea ostilă unui atac în Siria a crescut în ultimul an în toate ţările.
Doar una din trei persoane chestionate în SUA (30%) şi 22% din cei intervievaţi în Europa consideră că ţara lor ar trebui să intervină în Siria. Sprijinul cel mai consistent pentru o astfel de acţiune se manifestă în Franţa (33%) şi Suedia (31%).
În Turcia, 72% dintre persoanele chestionate au afirmat că ţara lor ar trebui să se abţină de la o implicare în conflictul sirian, în timp ce 21% se declară în favoarea intervenţiei.
Sondajele, efectuate pe un eşantion de 1.000 de persoane în fiecare ţară, au fost realizate de TNS Opinion în luna iunie a acestui an, pe o populaţie de 18 ani şi mai mult, în SUA, Turcia şi 11 state din Uniunea Europeană.

UE susţine un răspuns dur în Siria, însă aşteaptă rezultatele raportului ONU

După reuniunea de la Vilnius, ce a avut loc în prezenţa secretarului de Stat american, John Kerry, miniştrii de Externe din UE au susţinut un răspuns ‘clar şi contondent’ la presupusa folosire de arme chimice în Siria. Totodată, şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a precizat că miniştrii au convenit asupra faptului că “suspiciuni puternice” arată că regimul sirian este responsabil de atacul cu arme chimice care a provocat sute de morţi la periferia Damascului.

La începutul reuniunii, mai mulţi miniştri au afirmat că este important ca înainte de a se pronunţa să aştepte rezultatele raportului inspectorilor ONU privind atacurile chimice.

Ministrul german, Guido Westervelle, a generat o surpriză anunţând că Germania ar semna la rândul său un apel la un “răspuns internaţional puternic” lansat cu o zi înainte de 11 ţări, între care Statele Unite, prezente la summitul G20. Germania a fost, vineri, singura ţară membră UE prezentă la G20 care nu a aprobat această decizie, explicând că este necesară respectarea procesului european.

Acest anunţ a fost salutat de ministrul francez, Laurent Fabius, care a declarat: “faptul că Europa este împreună este un lucru bun”. El s-a declarat mulţumit de rezultatele reuniunii, în timp ce Franţa a părut izolată în ultimele zile în Europa, apărând singură proiectul de atacuri împotriva Siriei.

În acest sens, miniştrii au salutat anunţul făcut vineri seara de preşedintele francez François Hollande, potrivit căruia Franţa va aştepta raportul ONU privind armele chimice înaintea unor eventuale atacuri asupra Siriei, a declarat Ashton.

“Primim favorabil declaraţiile lui Hollande”, a afirmat ea.

Dezbatere politică în SUA privind intervenţia militară din Siria

Un înalt responsabil republican american al Camerei Reprezentanţilor a declarat vineri că votul asupra autorizării recursului la forţă în Siria va avea loc “în următoarele două săptămâni”, fără a da mai multe detalii despre calendar, relatează AFP.

“Dat fiind că există opinii diferite în cadrul celor două partide, revine preşedintelui Obama să explice Congresului şi americanilor că este vorba de un mod bun de acţiune. Membri trebuie să se pregătească pentru o dezbatere robustă şi un vot asupra autorizării recurgerii la forţă militară în Siria în următoarele două săpămâni”, a scris Eric Cantor, liderul majorităţii republicane din Cameră, într-un memorandum intern.

Preşedintele Barack Obama va vorbi marţi seară la televiziune despre Siria, în timp ce Senatul american urmează să voteze o rezoluţie săptămâna viitoare.

Liderul majorităţii democrate senatoriale, Harry Reid, a depus formal vineri în Senat proiectul de rezoluţie, adoptat în comisie miercuri, iar dezbaterile vor începe oficial marţi, conform serviciile majorităţii democrate.

Textul Senatului restrânge la 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii până la 90 de zile, orice intervenţie militară şi interzice trimiterea trupelor la sol. Dacă cele două camere adoptă texte diferite, acestea vor trebui armonizate.

Pe de altă parte, secretarul de stat american John Kerry a sosit vineri seară la Vilnius pentru un scurt turneu în Europa destinat să-i convingă pe omologii săi din UE în legătură cu necesitatea proiectului de lovituri asupra Siriei.

Rusia sporeşte tensiunile din Mediterană

O nouă navă de război rusă se va îndrepta către coastele siriene după ce a preluat o “încărcătură specială” la Novorossusk (Marea Neagră), a declarat vineri o sursă militară citată de agenţia de presă Interfax, transmite AFP, citată de Mediafax.

Rusia, alte cărei nave de război au menţinut o prezenţă în estul Mediteranei de la începutul crizei siriene, a trimis în zonă în ultimele zile mai multe alte nave, printre care nave lansatoare de rachete, distrugătoare, o navă de supraveghere electronică şi două mari nave de debarcare.

O sursă militară rusă a subliniat miercuri că întărirea acestui dispozitiv va permite Rusiei să fie “capabilă să reacţioneze” în funcţie de evoluţia situaţiei din Siria, în timp ce perspectiva unor atacuri americane suscită opoziţia puternică a Moscovei.

Serghei Ivanov, actualul lider al administraţiei de la Kremlin care este un apropiat al lui Vladimir Putin şi un fost ministru al Apărării, a precizat ulterior că prima misiune a acestor nave este o posibilă evacuare a numeroşilor cetăţeni ruşi care trăiesc în Siria.

Raportul ONU, inutil?

Ministrul francez al Afacerilor Externe, Laurent Fabius, a apreciat vineri la Vilnius că există “un mare risc de a fi dezamăgiţi” de raportul inspectorilor ONU cu privire la atacul cu arme chimice din Siria, deoarece nu va răspunde la problema autorilor, relatează AFP.

“Problema raportului este că va răspunde la întrebarea dacă a avut sau nu loc un masacru chimic. Însă, acum toată lumea susţine asta, inclusiv cei care au negat la început acest atac chimic”, a declarat Fabius, referindu-se la ruşi, iranieni şi “chiar la sirieni” care “recunosc acum că a avut loc un masacru chimic”.

“Inspectorii vor răspunde la această problemă a cărui răspuns este cunoscut de toată lumea”, a adăugat Fabius în faţa jurnaliştilor. Însă “nu vor ancheta” asupra unei “alte probleme, care este critică, cine a comis acest masacru chimic?”

Pe de altă parte, agenţiile ONU prezente în Siria au întocmit planuri de urgenţă în cazul unei intervenţii militare, dar vor să continue să furnizeze ajutor umanitar, a subliniat vineri Valerie Amos, coordonatoarea operaţiunilor umanitare ale ONU.

Related posts

Leave a Comment