Muzeul de Artă din Cluj, aflat în impunatoarea clădire în stil baroc, Palatul Banffy, şi-a anunţat în aceste zile, prin directorul său, Călin Stegerean, oferta artistică in ultima decadă verii estivale. În Galeria Naţională, deschisă în sălile de la etajul clădirii, vizitatorul poate admira piese de pictură şi sculptură selectate din patrimoniul muzeului, o prezentare (atât sub raport cronologic, cât şi sub raportul filiaţiilor stilistice), a cinci secole de artă plastică naţională, cu un accent caracteristic asupra celei din Transilvania, indeosebi legata de centrul artistic Cluj, cu o evidenţiere expresivă a multiculturalităţii proprii spaţiului transilvan. Lucrările prezentate în galeria sunt semnate de artişti cu un nume si renume în arta românească, precum Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Iosif Iser, Rodica Maniu, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Cornel Medrea.Culoare şi gust, artistic
Despre expoziţia „De gustibus et coloribus…” se poate spune ca este un veritabil decalog culinar ce prezintă o paletă de gusturi şi culori propuse publicului de Mircea Dinescu şi Călin Stegerean. Expoziţia, semnalată de altfel şi în cronicile canalului European de televiziune Euronews, prezintă o selecţie de lucrări de pictură din pinacoteca Muzeului de Artă, cu subiecte asimilabile artei gastronomice, a artei de a trăi frumos. Semnătura unor artişti mai mult sau mai puţini cunoscuţi, precum Dou Gerard (1613-1675), Jacopo Da Ponte Bassano (1515-1592), Rozier Dominique-Hubert (1515-1592), Adalbert Stifter (1805-1868), Nicolae Tonitza (1886-1940), Ştefan Dimitrescu (1886-1933), Octav Băncilă (1872-1944), Theodor Pallady (1871-1956), Jean Alexandru Steriadi (1880-1956), Paul Miracovici (1906 – 1975), Constanţa Letiţia Lucasievici (1900-1959), Ştefan Constantinescu (1968), Nagy István (1904-1977), Spiru Chintilă (1921-1985), Alexandru Moser Padina (1904 – 1994), Alexandru Mohi (1902-2001), Gábor Miklóssy (1912-1998), Nicolae Maniu (1944), Aurel Ciupe (1900-1988), Alexandru Cristea (1929), Teodor Harşia (1914-1987), William Hogarth (1697-1764), William Hogarth (1697-1764), Honoré Daumier (1808-1879), Théophile Alexandre Steinlen (1859-1923), Jacob de Gheyn (1565-1629), colorează nu doar retina vizitatorului, însă, mai ales, întregeşte imaginea lui despre un subiect artistic tratat de-a lungul vremii, nu cu parcimonie, ci cu bun gust. Acestor lucrări li se adaugă un „Decalog culinar” semnat Mircea Dinescu, un text publicat în premieră absolută, la Cluj, asimilat într-o instalaţie literaro-gastronomică, olografă, care poate fi citit sub marca “Mircea Dinescu”.
Lövith într-un medalion
O altă expoziţie propusă nu doar turistului, ci mai ales publicului clujean, avizat, admirator şi consumator de cultură, este cea de sculptură şi grafică intitulată “Medalion Lövith”, un omagiu adus artistului clujean Egon Marc Lövith, o mare personalitate transilvană a artei contemporane din a doua jumătate a secolului XX, cu o contribuţie esenţială în aproape cinci decenii de creaţie artistică. Opera lui a facut subiectul unor interesante monografii, fiind prezentă în sintezele de istoria artei din România. Omul şi artistul Egon Marc Lövith este un exemplu elocvent, care prin forţa sa spirituală a reuşit să depăşească prin intermediul artei, oroarea, durerea, tragedia lagărele naziste de la Turkhein şi Dachan, ale cărui supravieţuitor a fost. “ Medalionul Lövith” vine după cele patru mari retrospective dedicate artistului de-a lungul timpului, fiind un gest de adâncă preţuire adus de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. “Lucrări inedite din donaţia sa generoasă de sculptură şi grafică dezvăluie din nou, creativitatea sa de excepţie, forţa energiei sale spirituale“, după cum a remarcat directorul instituţiei culturale, Călin Stegerean.
Armonie şi graţie sub bolta de lumină
Expoziţia de pictură şi graficăc intitulată „Bolta luminii, între graţie şi armonie” propune o sinteză artistică a ultimilor cinci ani semnată de un artist de notorietate, Horea Cucerzan. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Horea Cucerzan, a expus din 1963 până în prezent în cele mai însemnate centre artistice din ţară şi din străinătate. Creaţiile lui sintetizează opţiunea unei estetici a maeştrilor pre-renascentişti, relecturarea studiilor de nud ale Renaşterii sau a surselor picturii murale autohtone, cu sugestiile modernităţii estetice a postimpresionismului, dar în cromatica intensă a fovismului sau a sintezele moderne. Conceptul curatorial al expoziţiei prezente în saloanele Palatului Banffy girează în jurul bolţii de lumină, între graţie şi armonie, şi pune în valoare simbolul totalizator al creaţiei sale, acela de praguri ale lumii, trepte iniţiatice concretizate plastic în expresiile arhetipului feminităţii şi în expresiile unei naturi panteiste marcate de lumina unei amiezi a lumii.
Dialog in caricatură
Institutul Polonez din Bucureşti a iniţiat o expoziţie de caricatură, intitulată ,,Polonia versus Crihană’’, preyentă în saloanele Muzeului de Artă. Aceasta pune faţă în faţă, într-o ,,confruntare’’ plină de fantezie şi umor de cea mai bună calitate, un reputat caricaturist român (Florian-Doru Crihană), patru artişti polonezi laureaţi ai prestigiosului Festival Internaţional de Caricatură ’’Satyrykon’’ (Henryk Cebula, Andrzej Graniak, Grzegorz Szumowski, Jacek Frąckiewicz) şi doi artişti din Republica Moldova (Margareta Chiţcatîi, Valeriu Curtu).
Pictură şi grafică cu marca Aramă
Soţii Lăcrămioara şi Adrian Aramă, recunoscuţi datorită unei însemnate activităţi de creaţie şi expoziţionale, ne propun spre vizionare o serie tematică intitulată sugestiv RUINE. Expoziţia este o metaforă plastică care poate fi tradusă şi în RUNE, caractere grafice ale celor mai vechi alfabete nordice, însă un nord indefinit geografic, neexceptând nici sensul propriu – scurgerea inexorabilă a timpului. Multe dintre lucrările expuse aici au fost create în Tabăra de la Sarmizegetusa. Întreaga expoziţie se raportează la acel moment de crepuscul, în care materia conţinută de o formă precis conturată se restrânge, pentru ca spiritul să se extindă. Opera lor se caracterizează printr-un limbaj original, care are la bază simboluri şi semne, la care se adaugă o dimensiune filosofică şi spirituală, după cum a subliniat Călin Stegerean. Lăcrămioara şi Adrian Aramă au deschis la Muzeul de Artă Cluj-Napoca expoziţii complexe, începând cu anul 2000, are s-au succedat la un interval de doi ani, având diferite tematici, precum Marea, Satul, Natura statică, Grădina.
