Un nou scandal a izbucnit la Cluj. Biserica Anglicană, prin intermediul Diecezei de Yorkshire, a decis să finanțeze construirea unei grădinițe în județul Cluj, însă prelații anglicani au decis ca limba de predare să fie engleza. Această decizie a provocat noi tensiuni interetnice. – opinie –
Reprezentanții comunității arabe au protestat pe motiv că ar fi imoral ca reprezentanții Bisericii Anglicane să decidă limba de predare. De asemenea, ei afirmă că limba arabă este o limbă a culturii, care, în Evul Mediu, a păstrat tezaurul de cunoștințe al Antichitățiii greco-romane și care a produs unele dintre cele mai frumoase texte din istoria literaturii. De aceea, spun reprezentanții comunității arabe, ar fi normal ca părinții copiilor care vor fi înscriși la Grădinița Anglicană să aibă dreptul de a opta pentru arabă ca limbă de predare.
Reprezentanții din Cluj ai Bisericii Anglicane au replicat și au afirmat că grădinița este deschisă tuturor copiilor, indiferent de religie, de culoarea pielii sau de originea etnică, însă au insistat că limba de predare va fi engleza. În aceste condiții, reprezentanții comunității arabe din Cluj au cerut autorităților publice să excludă din orice program de finanțare Grădinița Anglicană.
Textul de mai sus este pură ficțiune, care are o asemănare intenționată cu realitatea.
Înlocuiți Biserica Anglicană cu denumirea unui alt cult protestant: Biserica Reformată. Înlocuiți limba engleză cu limba maghiară. Înlocuiți comunitatea arabă cu comunitatea română. Înlocuiți denumirea de Cluj cu cea a orașului Huedin. Așa veți avea tabloul complet al unei situații absurde.
Ce s-a întâmplat, de fapt?
La Huedin, parohia reformată a scris un proiect și a primit o finanțare din partea Guvernului din Budapesta pentru construirea unei grădinițe cu predare în limba maghiară. Atunci când proiectul a fost finalizat, reprezentanții PSD din Consiliul Local Huedin au pornit un scandal monstru: ei au cerut ca respectiva grădiniță să nu primească nici un fel de finanțare publică din partea autorităților române pe motiv că această grădiniță i-ar discrimina pe elevii români. În Huedin, PSD se află în Opoziție, iar acest scandal ar putea aduce voturi social-democraților. Asta dacă nu cumva partidul fascist prezent în Parlamentul României nu se va sui pe val și va capitaliza el însuși aceste voturi ale electoratului naționalist.
Absurdul situației este desăvârșit. PSD s-a aflat la guvernare mai mult timp decât orice partid românesc. Iar consilierii PSD puteau să ceară diferiților miniștri români ai Educației proveniți din partidul lor să construiască nu una, ci zece grădinițe în Huedin. Asta dacă erau, într-adevăr, preocupați de soarta copiilor români. Însă atitudinea lor nu arată decât un naționalism ieftin, precum și aplecare spre scandal, nu spre rezolvarea problemelor.
Apoi, atitudinea lor denotă o ipocrizie fără margini. Dacă ei, consilierii PSD, nu au fost în stare să convingă vreun ministru de la București să le finanțeze grădinița, puteau cere alocarea de fonduri pentru ca Biserica Ortodoxă sau cea Penticostală sau cea Baptistă din Huedin să construiască o grădiniță cu predare în limba română. Cu siguranță s-ar fi găsit vreun preot sau vreun pastor vrednic, care ar fi construit grădinița cu pricina. Nu au făcut-o. În schimb, vor să facă ei regulile pe munca pastorului reformat…
În fine, tot acest scandal este construit pe o minciună: aceea că ar exista discrimninare și copiii români nu ar fi acceptați în acea grădiniță. Reprezentanții Bisericii Reformate au precizat clar: orice copil va fi primit în grădiniță, indiferent dacă e maghiar, român sau rom. Orin englez sau arab. Însă regula va fi următoarea: predarea va fi în limba maghiară.
Este legal acest lucru? Da!
Există nenumărate școli cu predare în limba maghiară, germană sau engleză în România. Există și școli cu predare în limba franceză, turcă, sârbă, ucraineană sau slovacă. De aceea, este perfect legal să funcționeze și noua grădiniță cu predare în limba maghiară din Huedin.
Este corect ca această grădiniță să primească și bani publici? Da! Potrivit Legii Educației, finanțarea învățământului este acordată în funcție de numărul de copii, nu în funcție de proprietarul unității de educație ori de limba de predare. Iar acei bani publici sunt strânși și din taxele și impozitele plătite de părinții copiilor care vor învăța în limba maghiară la Huedin.
Este corectă instrumentarea naționalistă a acestui subiect? Nu, cu siguranță că nu, nici din partea românilor, nici din partea maghiarilor.
De ani buni, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a adoptat un discurs caracteristic extremei drepte. Nu este cazul să amintim aici declarațiile legate de rasă sau ficțiunea geopolitică a ”Bazinului Carpatic”. Știm cu toții că munții, inclusiv Carpații, formează lanțuri muntoase și, eventual, depresiuni și văi. Mările, fluviile, râurile au bazine. Ce include ”Bazinul Carpatic”? Include țări precum Croația, care nu au pe teritoriul lor nici măcar un metru pătrat de Carpați, dar nu include Polonia, unde se află unele dintre cele mai frumoase vârfuri ale lanțului carpatic. De aceea, ”Bazinul Carpatic” este o deghizare ipocrită a conceptului de zone care au făcut parte din Regatul Ungariei. Ar fi mult mai cinstit să vorbim despre teritoriile care au fost sub Coroana Sfântului Rege Ștefan al Ungariei sau – cazul Croației – regat în uniune cu purtătorii acestei coroane.
Era de așteptat ca naționalismul desuet al lui Viktor Orban să stârnească valuri și în România. În Transilvania, există numeroși oameni fără scrupule, dispuși să bage bățul prin gard pentru un câștig ușor, măsurabil în voturi sau în imagine. Astfel, intrăm într-o spirală a urii, în care fiecare puseu naționalist dintr-o parte legitimează un puseu naționalist de partea cealaltă, pe principiul acțiunii și reacțiunii.
Atenție, nu spun că până la Viktor Orban nu ar fi existat naționalism în România. Exista – și încă prea mult! De la antisemitismul violent din perioada interbelică până la naționalism-comunismul lui Nicolae Ceaușescu am experimentat toate nuanțele acestei ideologii nocive, de la verdele legionar la roșul bolșevic. Și după Revoluția din 1989, naționalismul românesc a produs ură, frustrare și spirit revanșard, exact cum a produs și naționalismul unguresc.
Însă este cazul să rupem această spirală a urii. Cum? Simplu: să încetăm să urâm, să apreciem lucrurile bune făcute de ceilalți și să încercăm să muncim împreună pentru binele nostru comun. Acest lucru presupune respect reciproc, cooperare și solidaritate în fața necazurilor. Dacă în Huedin se revarsă Crișul și inundă casa vecinului, nu trebuie să îl întrebăm în ce limbă își educă fiul sau fiica, ci să punem mâna să îl ajutăm să limiteze consecințele inundației. Aici, în acest context, cuvântul-cheie este generozitatea, nicidecum ura.