RL: Cât timp va mai fi petrolul ieftin

Reducerea impactului climatic al transporturilor terestre ar contribui la reducerea cheltuielilor globale în industria petrolului cu 330 de miliarde de dolari pe an între 2020 și 2030, arată o analiză Oil Market Futures (OMF). Studiul, citat de portalul 2celsius.org, prefigurează posibilitatea ca dezvoltarea mobilității cu emisii reduse de carbon să scadă prețurile la petrol, cu beneficii economice pentru importatorii de ţiţei ca statele UE. OMF susţine că epoca petrolului ieftin se încheie, dar acțiunile din prezent pot atenua viitoare creșteri ale prețurilor. “România liberă” a aflat însă că multiplii factori de input ai pieţei lasă incertă o prognoză exactă.Tudor Popescu, expert în Energie, e prudent. Deocamdată, spune acesta, “de zeci de ani aflăm că rezervele de petrol sunt pe epuizate, că în curând va trebui să schimbăm politicile energetice şi să ne bazăm pe alte tipuri de rezerve. Apoi, auzim că rezervele de petrol nu apucă să se diminueze în ritmul în care producătorii de petrol asigură consumul mondial, şi totuşi nu se întrevede aşa o pierdere de ritm la producţia de petrol în următoarele decenii”.

În principiu, explică expertul, dacă nu era acum dezbinarea statelor OPEC, am fi crezut în continuare că se întâmplă ceva, că rezervele sunt într-o situaţie ce sperie producătorii. De fapt, numai Emiratele Arabe Unite valorifică corect rezervele financiare ce se produc din petrodolari şi construiesc, refac Dubaiul pentru interese turistice ş.a.m.d., pentru ca la epuizarea rezervelor de petrol şeicii să aibă alte surse de profit. “Nu putem afirma acum că în 50 de ani nu va mai fi petrol. La capacitatea pământului de a asigura rezerve, ne hazardăm. Reducerea actuală a preţului s-a bazat foarte mult pe reducerea capacităţii Rusiei de a interveni pe piaţa economică mondială”, a explicat pentru România liberă Tudor Popescu.

Cu alte cuvinte, actuala reducere a preţului ţiţeiului ar fi geoconjucturală. “Rusia ajunge într-o mare criză, pentru că nici unul din planurile ei de dezvoltare nu se mai poate materializa la înjumătăţirea preţului petrolului. Nici înarmarea”, susţine expertul.

În ce priveşte evoluţia preţul petrolului prin reglementarea emisiilor de gaze cu efect de seră, Tudor Popescu e oarecum sceptic. “Natura încă nu a fost ajunsă din urmă de gazele cu emisie cu efect de seră. Americanii nici n-au vrut să audă iniţial de Tratatul de la Kyoto. Acum de-abia, în discursurile lui Obama a început să apară preocuparea pentru aceste fenomene”, a declarat specialistul. Totuşi, nu se ştie cât din încălzirea planetei e datorată acestor gaze. “Într-adevăr, au o contribuţie. Cât e aceasta, nu se ştie: ultima glaciaţiune de exemplu n-a fost provocată de o activitate economică”, argumentează Tudor Popescu. Un alt factor de intrare la formarea preţurilor e înlocuirea carburanţilor fosili cu cei eco. Câmpurile de rapiţă concurează cu recolta utilă omului. Problema este că avem pe puţin două miliarde de oameni subnutriţi pe planetă. Ori, profilarea recoltelor pe plantele energetice reduce rezervele ce le-ar putea asigura acestora supravieţuirea. Scade capacitatea ţărilor dezvoltate de a contribui, pe baza solidarităţii internationale, la salvarea zonelor vitregite, unde populaţia dispare prin malnutriţie, a atras atenţia Popescu.

Citiți mai mult AICI