Această reuniune nu se va solda cu o declaraţie de presă a lui Donald Trump. La NATO, oficialii americani încearcă astfel să păstreze situaţia cât de cât sub control.
Contrar a ceea ce se crede, relaţia NATO-SUA nu este chiar atât de proastă. Semnalele date recent de vicepreşedintele american Mike Pence dar şi de alţii au fost „mai bune decât speram”, spune o sursă a RFI.
Două probleme principale figurează pe agenda liderilor NATO: resursele dedicate apărării şi concentrarea pe lupta împotriva terorismului, cu precădere în ceea ce priveşte aşa zisul Stat Islamic.
Prima a devenit obiectul unui consens în ultima vreme de când europenii au fost confruntaţi cu Moscova; din ce în ce mai multe state sunt dispuse astfel să aloce fonduri pentru apărare.
Obiectivul stabilit la summitul NATO de la Varşovia în 2016 este ca fiecare stat membru să dedice 2% din PIB apărării, România este printre puţinele state care au realizat acest obiectiv. Altele vor urma însă.
Textul care va fi adoptat arată că şi la nivelul capabilităţilor, statele membre trebuie să-şi amelioreze performanţele.
Lupta împotriva terorismului este văzută de Washington ca o concentrare a eforturilor asupra Irakului. SUA doreşte ca NATO să adere la Coaliţia Internaţională din Irak în calitate de organizaţie. Resursele alocate acestor operaţiuni ar trebui să provină din fondurile comune, spune Washington.
La aceste puncte Germania şi Franţa mai au încă reticenţe. Germania cere mai multe amănunte, iar Franţa nu vede cu ochi buni ideea folosirii resurselor comune. Germania precizează că orice astfel de angajament internaţional pe plan militar are nevoie de acordul parlamentului său.
Poziţia noului preşedinte francez, Emmanuel Macron, nu este pe deplin cunoscută, dar se pare că în materie de apărare noua administraţie francez? dă dovadă de „pragmatism”.
Apoi nici în estul european nu există un foarte mare entuziasm pentru cererea americană. Aici, ţări ca Polonia, Estonia şi România se tem ca SUA să nu orienteze atenţia NATO prea mult spre Irak şi prea puţin spre Rusia. In plus, o coaliţie împotriva terorismului ar putea duce la reluarea relaţiilor NATO – Rusia, ceea ce Bucureştiul sau Varşovia ar dori să evite.
