Mai multe oraşe din România s-au remarcat în ultimii ani printr-o serie de proiecte de succes şi prin faptul că au reuşit să atragă fonduri europene consistente. Primarii unor asemenea oraşe au convenit să facă schimb de bune practici, pentru a accelera dezvoltarea comunităţilor pe care le conduc. Primarul din Cluj, Emil Boc, a declarat că s-a inspirat din experienţa municipiului Oradea atunci când a decis să stimuleze reabilitatea monumentelor istorice şi din cea a Sibiului atunci când a hotărât să stimuleze arta stradală. Emil Boc a adăugat că Clujul va miza pe inovare şi pe ecomobilitate pentru a-şi defini viitorul.
“În timp ce industria auto a dus la contrucţia de maşini care merg cu 270-280 de kilometri la oră, prin oraş am ajuns să circulăm cu o viteză sub nivelul trăsurilordin secolul XIX, dartorită traficului, aglomeraţiei, datortiă problemelor subsecvente pe care aglomeraţia maşinilor le creează. Şi atunci, de acolo a început problema: ajungem să circulăm în marile oraşe, aşa cum era în secolul XIX cu trăsurile, s-a înmulţit numărul persoanelor care se îmbolnăvesc datorită poluării mediului, de asemenea, faptul că nu facem suficientă mişcare şi ne urcăm în maşină, cu consecinţele pentru sănătate şi lumea şi-a dat seama. Stop! Nu se mai poate!”, a spus Emil Boc.
Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, a declarat că modelul Clujului l-a inspirat atunci când a decis să refacă sistemul de iluminat public şi să instaleze stâlpi care sunt ei înşişi obiecte de artă industrială. De asemenea, el a adăugat că modelul Sibiului l-a ajutat în revitalizarea unor zone centrale prin intermediul unor evenimente culturale. De asemenea, el a prezentat reţeta folosită pentru a stimula reabilitarea monumentelor istorice. Astfel, cei care doresc, pot să primească împrumuturi fără dobândă de la Primărie pentru a reabilita faţadele clădirilor şi beneficiază şi de scutiri de impozite pe o durată de cinci ani. Cei care nu acceptă să îşi reabiliteze clădirile sunt supraimpozitaţi cu 500 la sută, a spus Ilie Bolojan.
“Prima măsură pe care am luat-o a fost să plecăm de la un T zero, în 2009. Atunci, în centru istoric al Oradiei care să vă imaginaţi gălbenuşul unui ou într-un albuş de blocuri comuniste. Gălbenuşul acestui ou este contiuti din centrul itoric care are aproximativ 3000 de clădiri, cu foarte puţine intervenţii în perioada comunistă, ceea ce e un mare avantaj pentru Oradea, unde sunt aproximativ 500-700 de clădiri care au o valoare de patrimoniu”, a sdeclarat primarul Oradiei, Ilie Bolojan.
Oradea a reuşit să intre prin aceste demersuri în reţeaua oraşelor europene Art Nouveau. Primarul Sibiului, Astrid Fodor, este interesată de modul în care Oradea gestionează problema parcărilor din zona centrală, iar de la Cluj a preluat ideea de a folosi arta stradală pentru a înfrumuseţa mijloacele de transport în comun. În Cluj, sunt decorate astfel două tramvaie, iar în Sibiu, de anul viitor, vor fi înfrumuseţate mai multe autobuze. Astrid Fodor este cea care a lansat ideea utilizării artei stradale pentru a pune în valoare o serie de edificii, precum şcolile. Modelul de succes al Sibiului este apreciat şi la nivel european. Acesta este motivul pentru care Sibiul a fost propus pentru a fi gazda reuniunii ţărilor care vor rămâne în Uniunea Europeană după Brexit şi care va fi organizată în martie 2019, cel mai probabil, în Capitala Culturală Europeană din 2007. Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a luat în serios propunerea lui Jean Claude Juncker şi spune că deja a început pregătirile.
“A fost o surpriză pentru noi, dar o surpriză plăcută, pentru că am lansat, oricum, deja această invitaţie unui alt reprezentant al Uniunii Europene, domnului comisar Lambert, preşedinte al Comitetului Regiunilor, ca Sibiul să găzduiască evenimente, dar nu ne-am gândit chiar la summit-ul acesta. Vă datţi seama că suntem, cu toţii entuziasmaţi, dar suntem şi conştienţi de misiunea grea care ne aşteaptă, pentru că esteo foarte mare responsabilitate”, a declarat Astrid Fodor, primarul Sibiului.
În această reţea a oraşelor care fac schimb de bune practici sunt invitate şi alte oraşe, precum Timişoara, Bucureştiul, Alba Iulia sau Iaşiul.
