Iuliu Hossu a fost Vestitorul Unirii Transilvaniei cu România, în 1 Decembrie 1918, apoi primul cardinal din istoria românilor şi martir pentru credinţă în temniţele comuniste. Pelerinajul care îl va readuce la Nicula pe Iuliu Hossu după mai mult de 70 de ani va începe în 14 august, de la ora 16.00, când urmaşul lui Iuliu Hossu în scaunul episcopal, PS Florentin Crihălmeanu, va conduce o procesiune care va porni pe jos din Gherla, până în biserica parohială din Nicula, unde înaltul ierarh va oficia Vecernia şi Paraclisul Maicii Domnului.
În Transilvania, în 15 august, este organizat cel mai mare pelerinaj românesc. La Nicula este organizat pelerinajul tradiţional de Sfânta Maria Mare, la care iau parte deopotrivă greco-catolici şi ortodocşi. Oamenii venerează icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, pictată de preotul Luca din Iclod. Icoana are faima că ar fi făcătoare de minuni.
Icoana de la Nicula a fost pictată în anul 1681, apoi a fost cumpărată de nobilul Ioan Cupşa din Nicula, care a donat-o bisericii parohiale din sat. În lunile februarie şi martie ale anului 1699, icoana a lăcrimat, potrivit rapoartelor oficiale ale armatei imperiale austriece. Guvernatorul Transilvaniei, contele Sigismund Kornis, a dus icoana într-o capelă de pe domeniul său, însă sătenii din Nicula l-au dat în judecată.
Împăratul din Viena a decis ca icoana să fie aşezată într-o biserică aparte, la marginea satului, unde să poată fi venerată de oricine, indiferent de etnie, confesiune sau statut social. Treptat, la Nicula, a luat naştere cel mai mare pelerinaj greco-catolic. Papa Clement al XIII-lea a oferit indulgenţă plenară pelerinilor care mergeau la Nicula, în 1767.
Între 1875 şi 1879, Episcopia Greco-Catolică de Gherla a ridicat o nouă biserică, de zid, pentru a adăposti icoana. În anul 1928, Papa Pius al XI-lea a declarat Nicula drept sanctuar al Fecioarei Maria, iar în 1936, sfântul Iuliu Hossu a înfiinţat o mănăstire, pe care a încredinţat-o călugărilor din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare.
În anul 1948, Biserica Greco-Catolică a fost interzisă, călugării au fost arestaţi, iar mănăstirea a fost dată Bisericii Ortodoxe. Tatăl unuia dintre călugări, Vasile Chezan, a ascuns icoana, pentru a nu fi profanată, până în anul 1964. După căderea comunismului, când Biserica Greco-Catolică a ieşit din catacombe, mănăstirea a fost revendicată, însă procesul nu a fost soluţionat nici până azi.
În 15 august, din această cauză, la Nicula, au loc două pelerinaje. Greco-catolicii, conduşi de episcopul Florentin Crihălmeanu, se strâng în curtea bisericii parohiale din sat, iar ortodocşii, în frunte cu mitropolitul Andrei Andreicuţ, se strâng în curtea mănăstirii.
