Reabilitarea sau reformarea proiectului CSI?

Indiscutabil, Moscova mizează în continuare pe soluţia CSI. Proiectul CSI a rămas prioritar în dezbaterile experţilor şi politicienilor ruşi. Acţiunile ruseşti în fostul spaţiu postsovietic explică limpede că Rusia va marşa pe aceleaşi formule consacrate de descurajare a vectorului eurooccidental în statele din CSI.Indubitabil, proiectul rusesc al CSI-ului intră într-un rebranding simbolic şi se află pe agenda zilei la Mosocova. Iar la Mosocva se discută o eventuală relansare a CSI-ului din perspectiva adoptării Constituţiei comunităţii. Proiectul CSI este în atenţia parlamentarilor ruşi care consideră că mecanismul acestui organism a devenit ineficient şi necesită să intre într-o reformă. Faptul că la Mosocva s-a decis amânarea dezbaterilor în privinţa adoptării unei Constituţii comune a organizaţiei şi principala preocupare în edificarea spaţiului comun să aibă loc prin consolidarea integrării economice, relevă clar că Moscova se ghidează de modelul integraţionist al UE.
Dezbaterea deputaţilor ruşi are loc după ce preşedintele Comisiei Consiliului Federaţiei pentru afacerile CSI Andrei Molceanov a lansat iniţiativa de relansare a proceselor integraţioniste din interiorul Comunităţii.
“CSI dispune de rezerve de dezvoltare, care permit relansarea proceselor integraţioniste, în primul rând în sfera economică şi tehnico-ştiinţifică”, a declarat Molceanov. În opinia deputatului rus, CSI ar urma să constituie o altă forţă având în vedere sporirea influenţei Uniunii Europene şi a Chinei. El este convins că o transformare a CSI-ului este posibilă. Citându-l pe premierul Vladimir Putin care, la un moment dat, a afirmat că CSI-ul a apărut ca o „formă de divorţ civilizat”a fostelor republici sovietice, Molceanov este convins că s-a ratat un timp preţios de transformare într-un mecanism eficient de cooperare internaţională. Şi este conştient de faptul că nu s-a reuşit să fie evitate conflictele locale, iar în sfera economică au predominat tendinţele centrifuge.
Exprimând soluţia Kremlinului în privinţa relansării proiectului CSI într-o altă formă, deputaţii ruşi cnsideră că structura diferenţiată a economiilor naţionale a statele din CSI în mai multe raporturi este intercomplementară.
Moscova consideră că încă nu sunt depăşite interacţiunile transfrontaliere în sfera cooperării diverselor produse. Şase state care sunt membre ale EvrAzEs, utilizează atuurile zonei de comerţ liber, a fost lansat, în cadrul a trei state, mecanismul Uniunii vamale, care este văzut ca o treaptă importantă în calea edificării spaţiului economic unic.
La Moscova politica Războiului Rece nu s-a încheiat
Ca să ne dăm seama că Rusia nu a renunţat la fantasmele de creionare a unei lumi bipolare şi a încremenirii în proiectul sferelor de influenţă nu trebuie decât să atragem atenţie asupra politicii sale de apărare. Astfel că Rusia a decis să reacţioneze la sistemul Scutului Antiaerian occidental pin edificarea unui sistem regional propriu de apărare antiaeriană a CSI-ului.
În cadrul sistemului unificat de Apărare AntiAeriană a CSI-ului, ni se spune, că, deja se crează structuri regionale analogice, iar acestea au loc în regiunile de securitate colective est-europene, caucaziene şi central-asiatice.
Reprezentantul oficial al Forţelor Militare Aeriene Vladimir Drik declara că: “în prezent se desfăşoară o muncă activă de edificare a unui sistem regional de apărare antiaeriană a Belorusiei şi Rusiei în regiunea de securitate colectivă est-europeană. Deja a demarat activitatea de creare a sistemelor corespunzătoare în regiunile de securitate colectivă caucaziană şi central-asiatică”.
Potrivit responsabililor de proiect, sistemul unificat de apărare antiaeriană al CSI-ului va executa misiuni de prevenire, dar şi de ripostă în cazul unui eventual atac care ar proveni de la un probabil inamic”.
Aceştia consideră că practica de cooperare în sfera apărare antiaeriană au arătat oportunitatea de dezvoltare pe bază regională a unui sistem unificat de apărare antiaeriană a statelor membre ale CSI “.
Limba rusă şi axul civilizaţional rusesc
Limba rusă constituie un instrument preferenţial în baza căruia Rusia îşi poate edifica relaţiile economici cu ţările din „străinătatea apropiată”. Primul adjunct al preşedintelui comisiei Consiliului Federaţiei pentru politică economică, antreprenoriat şi proprietăţi, a reprezentantului administraţiei regiunii Saratov în Consiliul Federaţiei Vladimir Gusev a desemnat propunerea senatorului rus Andrei Molceanov ca fiind „interesantă şi patriotică” în ceea ce priveşte aranjarea coperării economice în dependenţă de relaţia ţărilor din proxima străinătate faţă de limbă rusă. Pentru că Vladimir Gusev a conchis cu un gust amar: limba rusă în spaţiul postsovietic astăzi nu se cotează absolut deloc.
“Cu toate că într-un anumită perioadă poporul rus şi limba rusă constituiau un centru, care concentra alte popoare”, menţionează cu multă nostalgie politicianul.
Criza din Europa afectează dezvoltarea în CSI
Schimbare economică negativă severă, produsă în ultimii ani, datorită impactului crizei internaţionale, probează gradul ridicat de surprize şi de incertitudine care afectează mediul naţional şi pe cel internaţional. Statele, organizaţiile şi comuntăţile internaţionale sunt supuse unor teste de autoprotecţie economică şi de planificare în perspectivă a vieţii social-economice şi social-politice. În mediul internaţional sunt vehiculate mai multe soluţii şi proiecte de depăşire a crizei economice, dar în prezent nu există o unică soluţie valabilă şi definitivă pentru aceasta, datorită complexităţii şi spectrului foarte larg de manifestare a acestui fenomen. Pentru că trebuie să recunoaştem că avem de afacere cu efectele unei crize ce aparţine factorului globalizator, iar globalizarea este un fenomen complex şi multidimensional, care influenţează, într-un sens sau altul, întreaga activitate umană. Pentru că, globalizarea înseamnă simultan un fenomen capabil să aducă fericirea şi bunăstarea pentru toată lumea sau pentru o parte a acesteia, dar este şi un proces dăunător comunităţilor umane, prin efectele negative pe care le generează, mai ales în plan socio-economic. Nu întâmplător, efectele negative ale impactului crizei din SUA şi UE sunt într-o corespondenţă directă şi cu spaţiul CSI şi Rusia, astfel încât experţii ruşi evaluează consecinţele crizei prin prisma unei provocări non-controlate care poate afecta proeictele de edificare a unui spaţiu comun postsovietic. Adjunctul directorului Instititutului „Centru de dezvoltare” Valerii Mironov, comentând tendinţele actuale economice din statele CSI, la 15 iulie, în cadrul conferinţei de presă dedicate Uniunii Vamale, exprimă următoarea opinie: „dacă este să observăm tempourile creşterii de PIB în primul semestru a acestui an, excluzând activitatea sezonieră în principalele state, atunci se evidenţiază faptul că, după o restabilire activă în semestru trei şi patru al anului 2009, în primul semestru din anul 2010 tempourile de restabilire economică brusc s-au minimalizat”(…) Ceea ce înseamnă că restabilirea a fost generată, mai întâi de toate, de factorii externi: a măsurile active de anticriză pe piaţa mondială, a creşterii preţurilor la produse, acolo unde s-au dus banii anticriză în virtutea faptului că ei nu s-au orientat spre creditare în statele occidentale şi în ţările afectate de criză. De asemenea, un factor extern îl constituie şi acumularea de rezerve pentru produsele comerciale pe care le-a realizat biroul de rezerve a Chinei, măsură executată pe funadul prăbuşirii preţurilor la resursele brute. Pentru că aceste condiţii externe nu sunt favorabile pentru noi şi ţările din CSI, dependente de export, creşterea ecnomică încetineşte să fie restabilită”.
Experţii ruşi consideră că prognozele pentru viitor sunt sumbre, datorită faptului că au apărut noi probleme, în ceea ce priveşte condiţiile de creştere economică pe termen mediu. Ei afirmă că: “în primul rând, este vorba despre o criză care are loc pe termen lung în ţările Europei, mai precis în ţările UE-5, după cum sunt desemnate acestea în rapoartele internaţionale, dar şi în Marea Britanie sau SUA. Aici există un pericol anumit pentru economiile ţărilor CSI. Noi am analizat această ameninţare, dar şi structura comerţului extern al ţărilor din CSI, şi am înţeles că, dacă ameninţarea chiar există, ea poate fi controlată”
Economiştii ruşi consideră că ţările europene nu îşi vor devaloriza mult timp valuta proprie, cum au făcut alte state care au valută liberală, şi nu pot să submineze piaţa internă a ţărilor din CSI. Din acest considerent, experţii ruşi consideră că ameninţarea poate fi controlată.
Concluzii
Mediul de securitate regional a suferit modificări cardinale datorită crizei internaţionale. Continuarea crizei pe termen lung, indubitabil, constituie o ameninţare la adresa economiilor ţărilor din CSI. Pentru că, volens-nolens, lumea globalizatoare şi interdependentă aplică accente substanţiale şi asupra evoluţiilor şi tendinţelor social-politice a comunităţilor de valori.
Analiza proceselor şi fenomenelor din spaţiul postsovietic ne orientează spre concluzia că recuperarea unor spaţii adverse, ca în cazul Ucrainei, au contribuit la practica dispariţie a organizaţiei regionale GUAM, care nu mai poate fi considerată o alternativă la proiectul CSI.
De altfel războiul reluat împotriva Republicii Moldova din punct de vedere economic(războiul vinicol), religios(implicarea Bisericii Ortodoxe Ruse în viaţa social-politică moldovenească), ideologic(prin lansarea de proiecte politice aferente factorului rus şi elaborarea de politici conjuncturale cu unele partide de la guvernământ(PDM, AMN, PLDM) şi din opoziţie-PCRM, PUM, Ravnoprovie), istoric(prin avansarea teoriei sovietice de genocid occidental la adresa etniilor conlucuitoare din Republica Moldova şi a tezelor că Basarabia a aparţinut iniţial Rusiei ţariste la 1812), etno-lingvistic( sprijinirea tezelor moldovenismului şi aşa zisei limbi moldoveneşti, tendinţele forţelor proruseşti de-a repune pe agenda opiniei publice oficializarea limbii ruse ca cea de-a doua limbă de stat), menţinerea status-quo-ului în raporturile de pe cele două maluri ale Prutului şi a regimului separatist de la Tiraspol(folosirea regimului separatist pe post de contrabalansare a tendinţelor Chişinăului de accedere la UE şi NATO). Iată de ce Republica Moldova este considerată ultimul avanpost CSI pe care Moscova se va orienta să-l păstreze intact, în slujba intereselor sale de descurajare a frontierei euroatlantice. Iar Republica Moldova nu mai are dreptul să aibă o politică ezitantă în ceea ce priveşte aderarea sa la NATO şi UE, trebuie să-şi reevalueze priorităţile şi obiectivele geostrategice. O politică proeuropeană a Chişinăului, dar non-euroatlantică, poate desemna caracterul duplicitar în relaţiile Es-Vest şi încremenirea în proiectul geopolitic al teritoriului suspendat în spaţiul gri.
Nu de alta, dar vuvuzele ruseşti, în urma decretului preşedintelui moldovean Mihai Ghimpu, care a desemnat ziua de 28 iunie ca zi a ocupaţiei sovietice, au sunat deja mobilizarea pentru proxima electorală.

Related posts

Leave a Comment