Un punct de atracţie îl va constitui, fără îndoială, restaurantul din pavilionul românesc. Numit “Maria” şi aşezat în vârful mărului, restaurantul, micuţ, este decorat simplu. Mobilierul – în întregime alb – este îndulcit de lumina difuză răspândită de pereţii de sticlă verde ai mărului.
Cei care vor veni să mănânce la pavilionul românesc nu vor avea doar bucate şi vinuri româneşti de degustat, ci şi o privelişte impresionantă de admirat, pentru că mesele sunt aşezate la fereastră, în partea superioară a mărului.
Atmosfera din restaurant a fost agitată în ultimele ore înaintea deschiderii, cei patru bucătari aduşi din România pentru a pregăti mâncarea fiind în forfota pregătirii sarmalelor în foi de varză … acrită în China. Inclusiv într-un templu al perfecţiunii organizatorice, cum este Expo 2010, s-au găsit lipsuri, spun ei, referindu-se la cimbru, leuştean şi maşina de porţionat mici.
Bucatarii au venit la Shanghai în urmă cu două săptămâni şi primesc ajutor şi de la personal chinez: şase localnice, binevoitoare şi mai ales foarte primitoare, precum şi bucătarul Wu Wei cunoscător al limbii engleze şi, lucru care pare să îl bucure mai mult, al tehnicii de împăturit sarmale.
Bucătarii români aduşi la Expo 2010 sunt profesionişti, iar cel mai vârstnic dintre ei – originar din Baia Mare – a participat, tot în calitate de bucătar, şi la precedenta expoziţie, care a avut loc în Japonia.
Printre bunătăţile pregătite la restaurantul “Maria” vor fi, pe lângă cele 1.000 de sarmale pregătite, ciorbă de burtă, ciorbă de perişoare, ciorbă de pui cu tăiţei, mititei, sarmale în foi de varză, pulpe de pui la cuptor, tocană din pulpe de pui dezosat, mamăliguţă, cartofi natur, file de peşte în făină de porumb, papricaş din piept de pui (porc), escalop de ciuperci, pilaf de orez, salată de vinete, chifteluţe, bulete de caşcaval, cartofi ţărăneşti, piure de cartofi, fasole bătută cu sos de ceapă, ciuperci umplute, clătite cu ciocolată, îngheţată.
Ultimul etaj al mărului este dedicat sălii de conferinţe. Aici, sau poate la Restaurantul “Maria”, organizatorii speră să se pună bazele unor afaceri trainice. Aceiaşi organizatori care îşi amintesc că la precedenta expoziţie, cea din Japonia, participarea României a facilitat încheierea a două contracte de câte 20 de milioane de dolari fiecare, lucru suficient pentru “a acoperi” indirect cheltuielile de organizare.
Prin comparaţie cu sumele investite de celelalte ţări, România nu a cheltuit foarte mult pentru organizarea pavilionului. Principalele costuri au fost generate de contractul pentru proiectul de execuţie, obţinerea autorizărilor şi construcţie, în valoare de 2,44 milioane de euro. Construcţia pavilionului a fost realizată în şase luni, de o companie chineză, după un concept românesc. De asemenea, un contract de 1,15 milioane de euro a fost încheiat în urma unei licitaţii cu firma Stage Expert, care asigură echipamentele tehnice, transportul acestora, asigurarea şi operarea lor pe toată durata expoziţiei. Românii au mai plătit 138.000 de euro pentru paza mărului, care va fi asigurată de zece persoane, pentru curăţenie şi pentru cele nouă hostess-uri.
Organizatorii estimează că circa şapte milioane de persoane vor vizita pavilionul.
Mărul verde românesc este cotat, într-un top neoficial, între primele zece dintre cele aproape 200 de pavilioane de la Expo Shanghai.
Organizatorii speră să poată păstra construcţia şi după închiderea expoziţiei şi să o folosească pentru promovarea României în China. De altfel, mai multe ţări prezente la expoziţie doresc ca, şi după încheierea acesteia, să fie păstrate pavilioanele, dar autorităţile chineze nu au oferit până în prezent niciun răspuns oficial.
