În urmă cu un an, România era în atenția presei din întreaga lume, pentru că se bucura de vizita Papei Francisc. Era pentru a doua oară când un Suveran Pontif vizita România, după vizita Papei Ioan-Paul al II-lea cu 20 de ani înainte.
Totodată, era pentru prima oară când un Papă vizita Moldova și Transilvania.
Papa Francisc a vizitat Bucureștiul, unde a fost primit fratern în noua catedrală patriarhală ortodoxă și unde s-a rugat în catedrala romano-catolică Sfântul Iosif. Sfântul Părinte a vizitat și cel mai important sanctuar romano-catolic din Transilvania, cel de la Șumuleu Ciuc, unde se află o statuie miraculoasă, cu ajutorul căreia se spune că secuii romano-catolici au învins oastea maghiară condusă de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zapolya, care venise pentru a impune cu forța reforma protestantă.
De atunci, Șumuleu Ciuc atrage în fiecare an sute de mii de romano-catolici maghiari, care vin de Rusalii pentru a celebra această victorie. Anul trecut, peste 250.000 de oameni s-au strâns în amfiteatrul natural de lângă Miercurea Ciuc.
Suveranul Pontif a vizitat și Iașiul, unde s-a rugat împreună cu zeci de mii de familii strânse în capitala Moldovei. Punctul culminant al vizitei a fost în Transilvania, pe Câmpul Libertății de la Blaj. Locul are o simbolistică aparte. Blajul este centrul spiritual al greco-catolicilor români. În oraș se află sediul Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică și reședința Preafericirii Sale, cardinalul Lucian Mureșan.
Tot în Blaj au fost create primele școli românești, care au pregătit elita românilor din secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea. Acolo a fost semnat și actul de naștere al națiunii române, Supplex Libellus Valachorum. Orașul a primit supranumele de Mica Romă, dat de poetul național al românilor, Mihai Eminescu, care a studiat o vreme la Blaj.
În 1848, pe Câmpul Libertății de la Blaj s-au strâns zeci de mii de români ardeleni, pentru a-și exprima dorința de libertate națională și individuală. O sută de ani mai târziu, Blajul era simbolul rezistenței anticomuniste.
Citiți întregul articol pe RFI.ro.
