Satele și orașele din Transilvania păstrează o serie de vechi tradiții legate de Săptămâna Mare. Pentru ortodocși și pentru greco-catolici, aceste zile reprezintă o perioadă de reculegere pentru Învierea Domnului.
Una dintre cele mai interesante tradiții din Săptămâna Mare este cea a colindelor pascale. Este vorba de o tradiție din secolul al XIX-lea, când ardelenii au emigrat din Imperiul Austro-Ungar în America de Nord. Acolo, ei au descoperit frumusețea unor imnuri protestante. Întorși acasă, ei au adaptat unele dintre aceste cântece tradiției liturgice bizantine, împărtășită de ortodocși și de greco-catolici. Spre deosebire de colindele de Crăciun, colindele pascale sunt cântate în cadrul bisericii și exprimă durerea provocată de suferințele Mântuitorului. În bisericile greco-catolice, în aceste zile, este parcursă Calea Crucii, o devoțiune aparte, de tradiție romană. Joia Mare sunt citite deniile, iar Vinerea Mare este o zi aliturgică, după cum spune protopopul greco-catolic de Cluj, Mircea Marțian.
În Noaptea de Înviere, credincioșii primesc așa-numitele paști, adică bucățele de pâine amestecate cu vin. Nu este vorba de Euharistie, ci de tradiția Cinei Domnului, împrumutată din Biserica Reformată Calvină. În ziua de Paști, oamenii ciocnesc ouă roșii, iar a doua zi de Paști este păstrat obiceiului stropitului sau udatului, spune istoricul Leonard Horvath.
Există și baluri care vor fi organizate în Săptămâna Luminată, iar în unele sate se împodobește un pom de Paști. Este vorba de un mesteacăn, împodobit cu panglici colorate.
[…] Transilvania păstrează o serie de vechi tradiții legate de Săptămâna Mare. Pentru ortodocși și pentru greco-catolici, aceste zile reprezintă o perioadă de reculegere pentru Învierea Domnului, potrivit ClujToday.ro. […]
[…] durerea provocată de suferințele Mântuitorului. În bisericile greco-catolice (vezi clujtoday.ro), în aceste zile, este parcursă Calea Crucii, o devoțiune aparte, de tradiție […]