Numirea unui nou prefect la Cluj, în persoana avocatului Szilard Tasnadi, a agitat foarte tare spiritele. Primii au sărit idioții de serviciu, care au avertizat împotriva ”pericolului” ca în Prefectură să se vorbească de acum înainte limba maghiară. Acest pericol este atât real precum pericolul ca limba germană să devină limbă oficială în România, pentru că, iată, Klaus Iohannis a devenit președinte, naturlich.
În al doilea rând, numirea unui prefect provenit din UDMR a stârnit valuri în PNL Cluj.
Primarul Clujului, Emil Boc, și-a declarat supărarea în direct, la o televiziune națională. În esență, domnul Boc a spus că nu știe cum va explica membrilor PNL Cluj faptul că acest partid nu a reușit să păstreze poziția de prefect, după ce a contribuit cu cel mai mare număr de voturi la zestrea electorală a partidului și după ce PNL Cluj a câștigat toate alegerile: europarlamentare, prezidențiale, locale și parlamentare.
Până aici, retorica domnului Boc este corectă; însă reprezentanții PNL Cluj nu au mers la masa negocierilor din București din postura de câștigători ai alegerilor, ci din cea de înfrânți în tentativa de puci care urmărea să îl debarce pe președintele PNL, Ludovic Orban, Aici este cheia întregii situații.
Pentru victoria în alegeri, PNL Cluj a fost recompensat cu un post de ministru. Evident că Ludovic Orban l-a susținut pentru acest post pe omul care i-a fost tot timpul alături la Cluj, actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros.
Ceilalți lideri ai PNL Cluj i-au fost, constant, împotrivă în interiorul partidului. La alegerile interne care l-au adus pe Ludovic Orban în funcția de președinte, cei mai mulți dintre liberalii clujeni au susținut alți candidați.
Mai mult, în ultima perioadă, a apărut senzația că în PNL a apărut un Grup de la Cluj, care catalizează opoziția anti-Ludovic Orban. Printre membrii acestui grup s-a regăsi numărul 2 din PNL, europarlamentarul Rareș Bogdan, primarul Clujului, Emil Boc, președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, deputatul Florin Roman de la Alba și alți lideri din Transilvania ai PNL.
În aceste condiții, era evident că Ludovic Orban nu avea nici un interes să susțină candidatul PNL Cluj, chiar dacă Mircea Abrudean a fost un prefect bun. Pur și simplu, înainte de un congres decisiv pentru cariera sa politică, Ludovic Orban a decis să nu întărească poziția adversarilor săi din PNL.
Mai mult, cedarea postului de prefect în favoarea unui reprezentant al UDMR este un mesaj subtil: arată că adevăratul pol de putere în PNL rămâne Ludovic Orban, chiar dacă a pierdut funcția de premier. Cazul prefectului de Cluj are și rolul unui sacrificiu ritualic: cine i se opune liderului, suferă consecințele. Mircea Abrudean a fost, în acest context, țapul ispășitor perfect. Altfel spus, schimbarea prefectului a fost un mod de a bate șaua ca să priceapă iapa: dacă membrii Grupului de la Cluj din PNL vor continua să conteste autoritatea președintelui de partid, și alți oameni susținuți de liderii Opoziției interne vor avea de suferit…
Și tot în această cheie poate fi citită și cedarea de către PNL a Ministerului Dezvoltării. Faptul că în fruntea acestui minister a fost numit Attila Cseke, cel mai puternic adversar al lui Ilie Bolojan face parte tot jocul politic care urmărește neutralizarea adversarilor lui Ludovic Orban.
Este semnificativ faptul că aceste posturi au fost cedate unor reprezentanți ai UDMR și nu unora ai USR-PLUS. Este tot mai evident că UDMR își va conserva electoratul, fără să deranjeze PNL, în timp ce USR-PLUS poate deveni cel mai puternic adversar al PNL.
Astfel, Ludovic Orban a reușit trei lucruri: a dat dovadă că încă ține hățurile în PNL, a subminat pozițiile adversarilor săi din interiorul partidului și a făcut toate aceste lucruri fără să cedeze în fața competitorilor săi politici, deveniți aliați de conjunctură.
Acum, în fața Grupului de la Cluj din PNL există două variante. Prima este cea a radicalizării Opoziției, cu speranța că Ludovic Orban va fi răsturnat de la putere prin Congres. Este puțin probabil acest scenariu, dacă Grupul de la Cluj nu îl va atrage de partea sa pe Florin Cîțu. Azi, dincolo de statutul partidului Florin Cîțu și nu Rareș Bogdan este cel de-al doilea om în PNL. Cea de-a doua ar fi reconcilierea cu membrii echipei Orban, ceea ce ar permite renegocierea unor poziții în conducerea partidului și a instituțiilor guvernamentale. Rămâne de văzut care va fi calea pe care vor merge opozanții lui Ludovic Orban.
