Summit-ul NATO de la Madrid va schimba în totalitate jocul geopolitic. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a participat la o dezbatere găzduită de Universitatea Babeș-Bolyai, la care a participat și rectorul universității clujene, profesorul Daniel David.
În această conferință, Mircea Geoană a dezvăluit că liderii Alianței urmează să oficializeze decizii care vor schimba arhitectura mondială de securitate. Concret, el a declarat că România va avea aceeași calitate a securității pe care o au și țările din Europa Occidentală, precum Germania sau Belgia.
Ce înseamnă acest lucru? Practic, este finalul unei perioade de două decenii și jumătate în care țările occidentale au încercat să privească Rusia, la început, ca pe un potențial aliat, apoi drept un potențial partener, iar apoi au ajuns la concluzia că reprezintă o potențială amenințare. Din acest an, ele consideră Rusia drept o amenințare concretă la adresa păcii în această parte a Europei.
Cei 25 de ani de tentative de cooperare cu Rusia au început cu un alt summit organizat la Madrid. În anul 1997, a existat un acord între democrațiile occidentale și Federația Rusă. Pe de o parte, Rusia se angaja să recunoască integritatea teritorială și dreptul țărilor care fusese ocupate de ea în timpul Uniunii Sovietice de a-și decide singure politica externă și de alianțe. În schimb, NATO se angaja să nu creeze în statele est-europene care urmau să adere la Alianță capacități militare în măsură să reprezinte o amenințare pentru Rusia.
Însă invazia rusească în Ucraina a pus capăt acestei perioade. Mircea Geoană a dat de înțeles că liderii NATO vor constata caducitatea tratatului cu Rusia și vor aproba înființarea de capacități militare importante în țările din flancul estic, inclusiv în România.
Și în prezent, există o prezență semnificativă a aliaților occidentali, care a sporit semnificativ în ultima perioadă. Inclusiv în județul Cluj, Baza Aeriană 71 din Câmpia Turzii a găzduit, găzduiește și va găzdui unele dintre cele mai moderne mijloace de luptă aeriană din lume, de la avioane de producție americană până la cele mai bune drone aeriene produse până acum.
De asemenea, există scutul antirachetă de la Deveselu, precum și prezența occidentală din baza de la Mihail Kogălniceanu. Însă, cu excepția scutului de la Deveselu, era vorba de o prezență rotațională, nu permanentă. Adică, aliații României trimiteau detașamente de diferite dimensiuni pentru a contribui la securitatea României și pentru a exprima în mod concret principiul formulat în articolul 5 al Alianței: ”toți pentru unul și unul pentru toți”. România, la rândul ei, a trimis astfel de detașamente în alte țări NATO și a contribuit la misiunile asumate de aliații săi în străinătate.
Acum, summit-ul de la Madrid ar urma să decidă o schimbare a paradigmei prezenței militare occidentale. Este vorba de crearea unor baze permanente, bine dotate cu tehnologie de ultima oră, așa cum sunt bazele americane din Germania sau din Turcia.
Unele dintre aceste baze ar putea găzdui rachete nucleare, de tipul celor de la Incirlik, din Turcia. Mai mulți analiști militari afirmă că o asemenea desfășurare de rachete nucleare este probabilă, în contextul în care Rusia a anunțat măsuri similare. Autoritățile din Moscova au anunțat că vor trimite în Belarus rachete capabile să transporte focoase nucleare.
