Unul dintre marile proiecte propuse de România viza crearea unui sistem de gestiune a apei, în valoare de 6,5 miliarde de euro. Acest sistem ar fi urmat să fie finanțat prin intermediul PNRR. Însă acest lucru nu s-a întâmplat. În timp ce unele voci au spus că acest sistem nu ar fi fost suficient de ”verde”, există și voci care spun că motivul real al respingerii finanțării ar fi legat de concurența pe care fermierii români ar fi putut să o facă celor din Occident.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, afirmă că este falsă ipoteza potrivit căreia proiectul sistemului de gestiune a apei nu ar fi fost suficient de verde. Iată poziția ministrului, primită la redacție:
”De peste un an vorbesc în spațiul public de nevoia esențială ca România să elaboreze și să finanțeze o Strategie de Gestionare a Apei. Apa este o resursa vitală și, uneori, în unele zone geografice, epuizabilă.
În zona Marii Negre, în ultimii zeci de ani, efectele secetei, inclusiv fenomenul de deșertificare, sunt tot mai vizibile. Există o infrastructură de irigații veche, distrusă, care reușește să irige maxim 500-600 mii hectare din cele aproximativ 3 milioane amenajate.
În Banat si Crișana, ne confruntăm cu fenomenul advers, de umiditate excesivă în unele perioade. Aici avem o infrastructură de desecare-drenaj (din 1780 în Banat), pe aproximativ 2.8 mil hectare, care trebuie reabilitată.
În ultimii ani, bugetul național a finanțat cu sume mult prea mici reabilitarea acestor infrastructuri, care, în multe cazuri, sunt nefuncționale sau energofage. Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, care conform L269/2015 și HG 793/2016 privind Programul Național de Reabilitare a infrastructurii principale de irigații, trebuia să aibă alocat 1 miliard de euro în 5 ani, a fost finanțat în perioada 2017-2019 cu suma 528 mil. lei, adică 176 mil/an. În anul 2016 nu a avut nici 1 leu alocat.
În 2020 si in 2021 am alocat câte 300 milioane lei. Mai mult, dar, totuși, insuficient. Pentru reabilitarea infrastructurii secundare, cea care deservește exploatațiile, au fost alocate 435 milioane euro, din PNDR 2014-2020.
Am considerat oportun, anul trecut, împreună cu ministrul Boloș, cu acordul guvernului, să finanțăm cu 6,5 mld euro, prin PNRR, o strategie complexă (irigații, desecare – drenaj, CES, prevenirea deșertificării, sistem antigrindina și creștere a precipitațiilor). Să nu mai avem o agricultură meteodependentă…
Să creștem suprafața umedă a țării, să creștem reziliența alimentară, utilizând apă mai puțină, energie mai puțină și energie verde. Eficient și durabil, responsabil. Verde.
La sfârșitul anului 2020, draftul de program trimis de către România, analizat de catre EIPA, European Institute of Public Administration, instituție care face analize bazate pe datele transmise de către Comisia Europeană, concluziona că propunerile României au componentă verde în procent de 64,8%.
Acesta era stadiul PNRR în decembrie. Era, după cum ușor se poate observa, pe departe cel mai “verde” draft național. Și conținea componenta MADR privind gestionarea apei, cu o alocare de 6,5 miliarde euro.
Cât privește soluțiile vechi propuse… Nu soluțiile propuse sunt vechi, ci amenajările de irigații sunt cele înființate de România în perioada 1965-1990, aceleași și pe vremea lui Tabără, a lui Daea și a mea.
Am venit cu soluții tehnologice noi, materiale prietenoase cu mediul: modernizarea și digitalizarea exploatării amenajărilor, manevrarea echipamentelor hidromecanice automatizată folosind energia produsă de turbine eoliene sau de panouri fotovoltaice, pentru o mai bună gospodărire a apei, sisteme SCADA, descentralizarea managmentului și am propus cea mai inovativă soluție, adaptată la infrastructura existentă.
Administrăm peste 9.600 km de canale principale. Dorim să acoperim, după impermeabilizare, aceste canale cu panouri foto-voltaice. O suprafață de aproximativ 96 mil. mp, neutilizabilă în alt mod, aflată in gestiunea MADR (ANIF).
Asistăm la o extindere a parcurilor fotovoltaice, pentru dezvoltarea lor fiind scoase din circuitul agricol mari suprafețe de teren. Venim cu soluția prevăzută în draftul nostru de proiecte.
Pentru producerea 1 MW, este necesară aproximativ o suprafață de 2 ha teren; noi putem dezvolta un parc fotovoltaic pe 9.600 ha. Costurile pentru amenajarea unui parc fotovoltaic raportat la energia produsă este de aproximativ 1,4 milEuro/MWh. O producție de energie verde și ieftină.
Deci, afirmațiile unora, care nu cunosc nimic despre aceste proiecte sau care au alte priorități (care nu sunt prioritățile României), cum că proiectele MADR privind irigațiile nu erau suficient de verzi și că erau învechite, sunt false și manipulatoare. Era cel mai verde plan din analiza European Institute of Public Administration”, spune ministrul Adrian Oros.
