Ludovic Orban a demisionat – Ce urmează

Câștigarea alegerilor de către PSD a însemnat reconfigurarea scenei politice. Cel mai probabil, PSD nu dorește și nici nu va reuși pe termen scurt să închege o majoritate parlamentară. Tactica veche a acestui partid este ca, în momente de criză, să îi lase pe alții să guverneze, să scoată țara din criză și să îi lase să plătească factura.

PNȚCD, PDL, Dacian Cioloș și, mai nou, Ludovic Orban au simțit pe propria lor piele această strategie. PNȚCD și PDL au dispărut de pe scena politică după ce au scos România din două crize economice profunde.

Dacian Cioloș a restabilit funcționarea normală a instituțiilor statului după criza provocată de cazul Colectiv, iar Ludovic Orban a reușit să gestioneze cu succes relativ criza sanitară provocată de coronavirus. Totuși, au plătit cu funcția inclusiv pentru decizii care nu erau ale lor.

Partidele și șefii de Guvern au ajuns, de câteva ori, în postura de a aplica și de a plăti pentru decizii care nu erau ale lor. PNȚCD a fost forțat să piardă șefia Guvernului de către președintele Emil Constantinescu, care a impus demisia lui Radu Vasile și înlocuirea lui cu tehnocratul Mugur Isărescu, cel care a cules roadele bune ale deciziilor grele luate de țărăniști. Emil Boc a plătit pentru aroganța lui Traian Băsescu care își plimba pe la toate televiziunile preferata, pe Elena Udrea, încărcată cu genți de lux, în condițiile în care tot Traian Băsescu, peste capul lui Emil Boc, a decis tăierea salariilor.

Dacian Cioloș și Ludovic Orban au plătit pentru ambiția lui Klaus Iohannis. În cazul lui Dacian Cioloș, Klaus Iohannis a provocat cea mai idioată situație posibilă, cu trei poli de putere: unul la Cotroceni, unul la PNL, unde și-a instalat protejata, pe Alin Gorghiu, iar altul în Palatul Victoria. Dacă Dacian Cioloș ar fi fost celălalt copreședinte al PNL, alături de Vasile Blaga, poate că alegerile din 2016 ar fi arătat cu totul altfel, iar cei mai mulți dintre liderii PLUS de azi ar fi fost în PNL. Argumentul că Dacian Cioloș ar fi fost un lider ”de import” nu ține; însuși Iohannis a fost un lider importat de la Forumul Democrat al Germanilor din România și propulsat direct în funcția de președinte executiv, apoi în cea de președinte al PNL.

Iar acum Ludovic Orban plătește pentru decizii luate la Cotroceni. Așa ar fi impunerea lui Rareș Bogdan direct în postura de număr doi în PNL (tot un lider de import), pentru restricțiile anunțate în miez de noapte de un domn îmbrăcat în geacă de piele, dar și pentru hotărâri aberante, cu impact sanitar zero, dar cu impact emoțional foarte mare. Așa ar fi închiderea piețelor agroalimentare, o decizie luată la Cotroceni, dar pusă în cârca Guvernului. Amestecul lui Klaus Iohannis în politica de partid a produs deja două eșecuri semnificative, cel din 2016 și cel de acum.

Poate că ar fi cazul ca președintele să se oprească. Ar fi bine să își asume neutralitatea politică impusă de Constituție.

Sau, și mai bine pentru România, ar fi bine că oamenii politici să țină cont de rezultatele acestor alegeri, în care au votat mai puțin de o treime dintre alegători. Este evidentă criza și lipsa de legitimitate a acestui sistem politic. De aceea, sistemul politic și constituțional trebuie reinventat.

Soluția evidentă este MONARHIA CONSTITUȚIONALĂ. Nu există nici o altă cale pentru a schimba lucrurile.

Monarhiia ar fi cea mai bună soluție pentru toată lumea, pentru că oferă predictibilitatea, neutralitate, stabilitate, precum și un prestigiu pe care nu îl poate obține nici un președinte. Monarhia unește, președintele desparte.

Pentru PSD, monarhia constituțională ar elimina frustrarea de a fi ciuca bătăilor în alegerile prezidențiale. Decât să se confrunte cu un președinte ostil, pentru PSD este mai bine să comunice cu un monarh imparțial.

Pentru PNL, monarhia constituțională este asumarea firească a tradiției sale politice. În fond, Ion Brătianu a fost cel care l-a convins pe Carol I să vină pe tronul României. MS Margareta a României și nu Klaus Iohannis reprezintă întoarcerea la tradiția PNL. Mai mult, un monarh care domnește, nu guvernează ar elimina blestemul polilor de putere.

Pentru USR PLUS, o monarhie modernă este cel mai bun cadru pentru traziția de la democrația reprezentativă la democrația participativă. Atunci când apar diferențe ireconciliabile între ceea ce vrea poporul și ceea ce vrea clasa politică (așa cum a fost cazul Roșia Montană, cazul Colectiv sau cazul legilor Justiției), monarhul își asumă rolul de arbitru și convoacă referendum. Guvernul care pierde referendumul pleacă, apoi urmează rapid alegeri parlamentare anticipate.

Pentru UDMR, monarhia reprezintă cel mai bun sistem politic în care drepturilor minorităților sunt respectate.

În fine, pentru AUR, monarhia reprezintă inamicul natural, de când Carol al II-lea a ordonat eliminarea fondatorului moral al acestui partid, Corneliu Zelea Codreanu. AUR nu este decât reîncarnarea Mișcării Legionare, în care admirația față de Hitler a fost înlocuită cu admirația față de Putin. Dar nu cu extrema dreaptă va fi restaurată monarhia – și nici un extrema stângă.

De aceea, partidele democratice au datoria să reflecteze și să propună adoptarea unei noi Constituții, care să ofere cadrul pentru a fi reprezentați și cei peste 68 la sută dintre români – cei care nu au votat.

Related posts

Leave a Comment