Le Figaro: „Extinderea pe ascuns a UE” – 5 milioane de moldoveni, macedoneni sau sârbi pot obţine un paşaport european

„Ungaria, România şi Bulgaria, trei dintre cele mai noi membre UE, mandatate de Bruxelles să asigure frontierele estice ale Uniunii, şi-au încălcat oarecum atribuţiile, hotărând să deschidă porţile fortăreţei europene. Circa cinci milioane de moldoveni, macedoneni, sârbi, ucraineni şi turci au sau vor avea posibilitatea de a dobândi un paşaport european, deşi ţările lor nu fac parte din UE”, notează Le Figaro în ediţia online.
Ungaria
Publicaţia franceză aminteşte de controversata lege a cetăţeniei adoptată recent în Ungaria. „Textul aprobat la 26 mai de parlamentul ungar, la iniţiativa premierului de dreapta Viktor Orban şi cu susţinerea extremei-drepte, suna ca o răzbunare. Sau ca o provocare. Ungaria nu şi-a revenit niciodată cu adevărat din trauma provocată de Tratatul de la Trianon, prin care două treimi din teritoriu şi jumătate din populaţie i-au fost amputate”, notează Le Figaro.
Legea privind dubla cetăţenie, care îi vizează pe cei aproape 3.5 milioane de etnici maghiari aflaţi în afara graniţelor, va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Aceasta va oferi celor circa 300.000 de sârbi de origine ungară din provincia autonomă Voivodina şi altor 150.000 de ucraineni aparţinând minorităţii maghiare „şansa spre El Dorado”, susţine cotidianul francez.
„Însă legea contribuie totodată şi la amplificarea discordiilor cu alte două membre UE: 1.4 milioane de maghiari trăiesc în România şi alţi 520.000 de unguri în Slovacia (10% din populaţie)”, notează sursa citată, care menţionează că autorităţile slovace au ripostat dur la demersul Ungariei, parlamentul de la Bratislava adoptând o lege care prevede că oricine va opta pentru naţionalitate maghiară va pierde în acelaşi timp naţionalitatea slovacă.

România
„Autorităţile române sunt însă prudente şi nu doresc să pună paie pe foc. În primul rând, fiindcă minoritatea maghiară din Transilvania mai visează câteodată cu voce tare la autonomia Ţinutului Secuiesc, iar Bucureştiul ar fi grosolan să critice Ungaria când el trebuie să facă acelaşi lucru”, comentează ziarul francez.
Le Figaro aminteşte că, în aprilie 2009, preşedintele Traian Băsescu a decis să simplifice procedurile de acordare a cetăţeniei pentru moldovenii care doresc să o obţină şi care pot dovedi descendenţa română. „Legăturile de sânge suntem obligaţi să le sprijinim”, ar fi spus preşedintele român pentru a-şi justifica decizia.
Precizând că două treimi din moldoveni sunt românofoni, Le Figaro evocă „istoria complicată a Republicii Moldova, o ţară mică şi foarte săracă”, cu aproximativ 4 milioane de locuitori, unde „o treime din forţa de muncă a fost nevoită să meargă în străinătate pentru a găsi de lucru, de multe ori ilegal”. „Această poartă de acces în UE ar putea avea astfel un efect pervers, şi anume de a dezintegra acest stat fragil care se confruntă de mult timp cu o criză de identitate”, consideră jurnaliştii publicaţiei citate.
Aproximativ 120.000 de moldoveni deţin deja paşaport românesc, alţi 800.000 au depus cereri pentru obţinerea acestuia, iar numărul lor pare să crească. Mai mult, Bucureştiul a deschis, pe cheltuiala UE, două noi consulate în Republica Moldova, la Bălţi şi Cahul, precizează Le Figaro.

Bulgaria
Şi Bulgaria a facilitat procedurile de dobândire a cetăţeniei pentru cei circa 2.5 milioane de etnici bulgari care trăiesc în afara graniţelor. Aceştia sunt împrăştiaţi în Ucraina, Republica Moldova, Albania, Grecia şi, mai ales, în Macedonia şi Turcia. Aproximativ 1.4 milioane de macedoneni (respectiv trei sferturi din populaţie) ar putea beneficia de un paşaport european, spune Le Figaro. De altfel, în opinia unor istorici, Macedonia este una din etapele formării naţiunii bulgare, iar limba macedoneană – un dialect bulgar, relatează publicaţia.
Le Figaro îi menţionează şi pe bulgarii islamizaţi (pomacii), o minoritate estimată la circa 900.000 de oameni înainte de căderea comunismului, dar care, până la sfârşitul anilor 1980, a fost victima unei politici de asimilare forţată. Aproximativ 350.000 s-au refugiat în Turcia, iar aceştia „n-ar mai fi nevoiţi să aştepte o posibilă accedere a Ankarei în UE pentru a obţine un paşaport european”, susţine publicaţia franceză.

Related posts

Leave a Comment