Una dintre cele mai importante figuri din istoria Bisericii Greco-Catolice Ucrainene este cea a cardinalului Josyf Slipyi. Este vorba de primul ierarh ucrainean care a primit titlul de Arhiepiscop Major, echivalentul aproximativ al unui patriarh ortodox. Totodată, el a fost cel de-al patrulea cardinal din istoria Bisericii Greco-Catolice Ucrainene și un mărturisitor al credinței care a cunoscut calvarul Gulagului sovietic.
Josyf Slipyi s-a născut în localitatea Zazdrist, din Galiția, în anul 1892. Pe atunci, acest teritoriu făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Tânărul Josyf Slipyi a studiat în localitatea natală, apoi în gimnaziul din Ternopil. Pentru că avea rezultate școlare foarte bune, el a fost admis la Seminarul Greco-Catolic din Lviv, apoi la Universitatea din Innsbruck, în toiul Primului Război Mondial.
Tânărul teolog ucrainean a fost hirotonit preot greco-catolic celibatar în anul 1917. Primii ani ai activității sale pastorale au fost marcați de frământările care au marcat sfârșitul primei conflagrații mondiale, destrămarea Imperiului Austro-Ungar și seria de războaie care au dus la eșecul tentativelor de crearea a unui stat ucrainean independent.
De aceea, Josyf Slipyi a reușit să își continue studiile la Roma în perioada 1920 – 1922. Apoi, el s-a întors la Lviv, oraș care, în perioada interbelică, făcea parte din Polonia.
Preotul Josyf Slipyi a fost numit profesori de teologie dogmatică la Seminarul Sfântul Spirit din Lviv. Apoi, în anul 1926, el a devenit rectorul acestui seminar.
Ulterior, el a obținut crearea Academiei Teologice Greco-Catolice din Lviv, precursoarea Universității Catolice Ucrainene de azi. Josyf Slipyi a fost primul rector al noii instituții de învățământ.
În anul 1931, rectorul Josyf Slipyi a fost ales președinte al Uniunii Catolice Ucrainene. În calitate de activist civic, el s-a opus ascensiunii fascismului și propagandei comuniste.
Anul 1939 a adus noi provocări. A început Cel de-al Doilea Război Mondial. Polonia, care includea Lviv, a fost invadată de Germania nazistă și de Rusia sovietică. Împotriva Bisericii Greco-Catolice Ucrainene a început o nouă etapă de represiune. În zona ocupată de sovietici, ostilitatea bolșevicilor era alimentată și de reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse. În zona ocupată de naziști, slavii erau considerați ”suboameni”. Mai mult, unii dintre liderii naziști, precum Himmler, adoptaseră păgânismul și doreau suprimarea Bisericii Catolice.
În acest context complicat, Papa Pius al XII-lea a decis să întărească Biserica Greco-Catolică Ucraineană. El a aprobat consacrarea lui Josyf Slipyi drept arhiepiscop titular de Serrae și coadjutor al arhiepiscopului de Lviv, cu drept de succesiune automată. Drept urmare, în 22 decembrie 1939, Josyf Slipyi a primit hirotonirea episcopală din partea mitropolitului Andrey Sheptytsky. Acesta decisese reorganizarea întregii Biserici Greco-Catolice Ucrainene.
În anul 1941, ÎPS Josyf Slipyi a susținut crearea unui stat ucrainean, însă, nici de această dată, demersul nu a avut succes. În noiembrie 1944, la moartea mitropolitului Andrey Sheptytsky, Josyf Slipyi a devenit arhiepiscop de Lviv și conducător legitim al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene.
Însă, în anul 1945, ÎPS Josyf Slipyi a fost arestat de NKVD. Sprijinul său pentru crearea unui stat independent ucrainean era o crimă de neiertat în ochii reprezentanților Rusiei sovietice. Drept urmare, noul arhiepiscop și mitropolit de Lviv a fost încarcerat în acest oraș, la Kiev și la Moscova. A fost judecat de sovietici și condamnat la opt ani de detenție în Gulagul siberian.
Arestarea ÎPS Josyf Slipyi și a altor episcopi greco-catolici ucraineni era un pas decisiv în interzicerea Bisericii Greco-Catolice, produsă în anul 1946. Astfel, cea mai mare biserică greco-catolică din lume era scoasă în afara legii și începea o lungă persecuție împotriva ierarhilor, preoților, persoanelor consacrate și laicilor ei.
Asupra mitropolitului de Lviv au existat numeroase presiuni pentru a-și abandona credința și pentru a trece la ortodoxism. Însă ÎPS Josyf Slipyi a refuzat, ceea ce i-a adus o nouă serie de condamnare la închisoare. În total, el a petrecut 18 ani în Gulag. Unele condamnări erau absurde. În anul 1954, Papa Pius al XII-lea i-a trimis o scrisoare de felicitare, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la preluarea conducerii Arhiepiscopiei Greco-Catolice de Lviv. Această scrisoare a fost urmată de o nouă condamnare.
Totuși, în anul 1963, în condițiile detensionării relațiilor dintre blocul țărilor aflate sub dictatură comunistă și lumea liberă, arhiepiscopul și mitropolitul Josyf Slipyi a fost eliberat din închsoare. De altfel, pentru eliberarea sa insistau deopotrivă Papa Ioan al XXIII-lea și președintele american John Kennedy, care era primul șef de stat catolic din istoria Statelor Unite ale Americii.
În consecință, dictatorul Nikita Hrușciuov i-a permis să părăsească Uniunea Sovietică. ÎPS Josyf Slipyi a ajuns în februarie 1963 la Roma și a participat la Conciliul Vatican II. Papa Paul al VI-lea a decis să îi ofere titlul de Arhiepiscop Major. Astfel, Preafericirea Sa Josyf Slipyi devenea primul ierarh ucrainean care primea acest titlu. Tot Papa Paul al VI-lea l-a creat cardinal pe înaltul prelat ucrainean, în anul 1965.
Arhiepiscopul Major Josyf Slipyi a început o activitate susținută de reorganizare a Bisericii Greco-Catolice Ucrainene din Diaspora. A călătorit pe aproape toate continentele pentru a-i încuraja pe credincioșii acestei biserici martirizate.
În anul 1977, Preafericirea Sa a stârnit o imensă controversă la Roma. Arhiepiscopul Major Josyf Slipyi a consacrat trei episcopi pentru Biserica Greco-Catolică Ucraineană, fără să aibă mandat papal. Controversa era generată de interpretarea diferită a prevederilor dreptului canonic latin și dreptului canonic bizantin. Potrivit juristconsulților latini, aceste hirotoniri erau motiv de excomunicare. Specialiștii în drept canonic bizantin afirmau că normele orientale nu prevedeau necesitatea aprobării papale, ci doar aprobarea Sinodului Bisericii Greco-Catolice Ucrainene. În cele din urmă, cu înțelepciune, această dispută a fost rezolvată. Unul dintre cei trei episcopi consacrați în 1977 de Arhiepiscopul Major Josyf Slipyi, Lubomur Husar, avea să devină, la rândul său, cardinal.
Preafericitul Josyf Slipyi a murit în anul 1984. Rămășițele sale pământești au fost duse în Ucraina după destrămarea Uniunii Sovietice.
DISCLAIMER:
În acest timpuri, este nevoie de claritate morală. Anul 2025 a fost declarat de Parlamentul României Anul Cardinal Iuliu Hossu, pentru a omagia sacrificiul acestui mare ierarh. Iuliu Hossu s-a opus tuturor extremismelor. Însă cazul lui nu a fost unul izolat. Biserica Catolică din această parte a Europei s-a opus atât fascismului, cât și comunismului. Pentru Săptămâna Luminată, am ales șapte exemple de cardinali care au adoptat o poziție identică cu cea a lui Iuliu Hossu. Exemplele de ierarhi catolici care s-au opus extremismelor sunt mult mai numeroase. În această serie, am ales doar episcopii care au primit și purpura de cardinal.
Alexandru Todea, cardinalul care a fost condamnat la închisoare pe viață
Josef Beran, cardinalul care a trecut prin infernul de la Dachau
Cardinalul Jozsef Mindszenty, arestat și de naziști, și de comuniști
