De decenii, milioane de români și-au căutat viitorul în afara țării. Dar cum este reflectată această experiență în cărțile pe care le citim? Un nou studiu analizează modul în care scriitorii români de după anul 2000 reușesc să dea o voce migrantului, luptând în același timp cu „privirea de colonizator” a Occidentului.
Cercetarea, intitulată „The migrant’s voice and the colonizer’s gaze in Romanian 2000s fiction” („Vocea migrantului și privirea colonizatorului în ficțiunea românească a anilor 2000”), este semnată de universitarul și criticul literar Alex Goldiș. Studiul a fost publicat recent în prestigioasa revistă internațională Journal of Postcolonial Writing (editura Taylor & Francis) și oferă o perspectivă fascinantă asupra modului în care literatura de la noi descrie „marea plecare”.
Între visul european și realitatea dură
Alex Goldiș explică faptul că, după anul 2000, literatura română a suferit o transformare majoră. Dacă primele discursuri despre integrarea în Uniunea Europeană erau pline de optimism, romanele scrise de autori contemporani dezvăluie o realitate mult mai nuanțată. Migrantul român nu este doar un simplu călător, ci un personaj prins între două lumi: o Europă de Vest care îl privește adesea cu superioritate (ca pe o forță de muncă ieftină) și o țară de origine care se schimbă radical sub presiunea banilor trimiși de afară.
„Privirea colonizatorului”
Un concept cheie al studiului este modul în care românii sunt „văzuți” de ceilalți. Autorul analizează cum personajele din cărți se lovesc de prejudecăți, fiind adesea reduse la stereotipuri: muncitorul necalificat, îngrijitoarea sau „străinul” care nu se adaptează niciodată complet.
Studiul subliniază că scriitorii români importanți din această perioadă nu s-au mulțumit să plângă de milă migrantului, ci au încercat să „răstoarne” această privire. Ei arată că românul din diaspora are propria sa complexitate, propriile sale dorințe și o voce care merită auzită, dincolo de cifrele economice sau titlurile senzaționaliste din presă.
De ce contează această cercetare?
Pentru publicul larg, analiza lui Alex Goldiș este esențială deoarece ne ajută să înțelegem că migrația nu este doar un fenomen social sau politic, ci unul profund uman, care ne-a modelat identitatea națională. Literatura devine astfel o oglindă în care ne vedem fricile, eșecurile, dar și demnitatea recâștigată în fața unei lumi care ne privește uneori de sus.
Articolul lui Goldiș ne reamintește că poveștile despre plecare sunt, de fapt, povești despre căutarea respectului și a unui loc pe care să-l numim, cu adevărat, „acasă”.
Rezultatele acestui studiu sunt promovate de UBB Core, Centrul de Orientare în Carieră pentru Cercetători din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România prin programul PNRR C9-I10 , Next Generation al UE și Autoritatea Națională pentru Cercetare din Romania.
VEZI ȘI:
UBB, cea mai bine cotată universitate românească în QS World University Ranking
