Declaraţie de interese: relaţia presă-democraţie, în varianta Urban(ă)

Simţind probabil că este pe cale să termine victorios războiul cu micii antreprenori, democrat-liberalii şi-au reamintit că mai au duşman de moarte: presa. Astfel, senatorul PDL Iulian Urban a depus, la Comisia juridică, un amendament la Legea de funcţionare a ANI conform căruia toţi jurnaliştii vor trebui să depună declaraţii de interese, scrie Săptămâna Financiară”Nu văd o explicaţie pentru care jurnaliştii, formatorii de opinie, cei care se manifestă în spaţiul public nu ar fi dispuşi, dacă tot vorbim despre transparentizarea activităţii jurnalistice din România, să depună declaraţii de interese. Nu se pune problema de declaraţii de avere, căci sunt plătiţi din bani privaţi. (…) Declaraţiile de interese, atât timp cât am avut o grămadă de suspiciuni, mai ales în ultima perioadă, în care campania electorală a scos la iveală tot felul de ciudăţenii, tot felul de oameni care sunt în consilii de administraţii, pe la firme, care au tot felul de interese, care susţin o grupare dintr-un partid împotriva alteia, care susţin un partid împotriva altuia. Haideţi să mergem toţi cu o formă de transparenţă, pentru că o declaraţie de interese nu face rău nimănui”, a spus, marţi, Iulian Urban.
Un demers similar a a purtat acum câţiva ani şi Săptămâna Financiară, doar că acela a fost rezultatul unei munci de investigaţie pe care ar putea-o desfăşura şi instituţiile statului făcând apel la Registrul Comerţului, în cazul încălcării vreunei prevederi legale. În plus a fost solicitat liberul consimţământ şi poziţiile celor vizaţi. Mai mult, demersul democrat-liberalului este pur demagocig, iar informaţiile care ar trebui trecute în declaraţia de interese au fost făcute publice. Însă cine este interesat trebuie să se străduiască să-şi procure acestea de la ONRC. Mai mult, includerea sa în legea ANI garantează, într-o formă sau alta, succesul în exercitarea presiunii politice.
Pe lângă încălcările unor drepturi constituţionale: de proprietate, la liberă asociere şi a libertăţii de exprimare (a presei), “juristul” PD-L trebui să ştie că “exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.
Probabil că domnul Urban consideră, la consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, că la ultimele alegeri au avut de înfruntat “democraţia”, repretentată de Traian Băsescu, şi presa, reprezentată de “moguli”. Cum primul a ieşit învingător, ultimii trebuie să dispară.

Related posts

Leave a Comment