De ce Stalin a renunțat la teologie pentru politică

Considerat pe scară largă a fi una dintre cele mai semnificative personaje ale secolului al XX-lea, Stalin a fost subiectul unui cult omniprezent al personalității în cadrul mișcării internaționale marxist-leniniste, care îl venera ca un campion al clasei muncitoare și al socialismului.

De la dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991, Stalin și-a păstrat popularitatea în Rusia și Georgia ca lider victorios în timpul războiului, care a cimentat statutul de putere mondială al Uniunii Sovietice. În schimb, regimul său totalitar a fost condamnat pe scară largă pentru că a aplicat represiunea în masă, curățarea etnică, deportările la scară largă, sute de mii de execuții și foametea care au ucis milioane de oameni.

Stalin s-a născut la data de 18 decembrie 1878 în Georgia, în orașul Gori, atunci parte a guvernoratului Tiflis a Imperiului Rus care adăpostea un amestec de georgieni, azeri, armeni, ruși și evrei. Numele său de naștere a fost Ioseb Besarionis dze Jughashvili, și a fost poreclit „Soso”, care era un diminutiv al lui „Ioseb”. Părinții săi au fost Besarion Jughashvili și Ekaterine Geladze, el a fost singurul lor copil care a supraviețuit dincolo de copilărie.

Besarion a fost un cizmar angajat într-un atelier deținut de un alt bărbat; inițial a avut succes financiar, dar mai târziu a căzut în declin, și întreaga familie a ajuns în sărăcie. Besarion după ce a devenit alcoolic și-a bătut beat soția și fiul, iar Ekaterine și Stalin au părăsit casa până în 1883 și au început o viață pe drumuri, unde au locuit în următorul deceniu prin nouă camere diferite închiriate. În 1886, ceiu doi s-au mutat în casa unui prieten de familie, părintele Christopher Charkviani.

Tânărul Stalin s-a declarat ateu și avea un comportament rebel

Ekaterine lucra ca menajeră și era hotărâtă să-și trimită fiul la școală. În septembrie 1888, Stalin s-a înscris la Școala Bisericii Ortodoxe Gori, unde a avut un loc asigurat de Charkviani. Deși a intrat în multe scandaluri, Stalin a excelat din punct de vedere academic, unde a dat dovadă de talent la cursurile de pictură și teatru, scriind propriile sale poezii și cântând în cor.

Din copilărie, Stalin s-a confruntat cu mai multe probleme grave de sănătate: o infecție cu variolă din 1884 l-a lăsat cu cicatrici faciale; și la vârsta de 12 ani a fost grav rănit când a fost lovit de o trăsură, probabil a fost cauza unei dizabilități pe viață la brațul stâng.

În august 1894, Stalin s-a înscris la Seminarul Teologic Ortodox Rus din Tiflis, împuternicit printr-o bursă care i-a permis să studieze la o rată redusă. Sa alăturat celor 600 de preoți stagiari care erau acolo și a obținut note mari.

A continuat să scrie poezie; cinci dintre poeziile sale, pe teme precum natura, pământul și patriotismul, au fost publicate sub pseudonimul „Soselo” în ziarul lui Ilia Chavchavadze Iveria (Georgia). Potrivit biografului lui Stalin, Simon Sebag Montefiore, ele au fost incluse în diverse antologii de poezie georgiană în următorii ani.

Pe măsură ce a crescut, Stalin și-a pierdut interesul pentru teologie și studii, notele i-au scăzut și a fost în mod repetat închis într-o celulă pentru comportamentul său rebel. Jurnalul seminarului a notat că el s-a declarat ateu, a renunțat la rugăciuni și a refuzat să-și scoată pălăria în fața călugărilor.

În 1899, Stalin a renunțat la seminarul teologic

Stalin s-a alăturat unui club de carte interzis la școală; a fost influențat în special de romanul pro-revoluționar al lui Nikolay Chernyshevsky din 1863, „Ce este de făcut?” Un alt text influent a fost „Patricidul” lui Alexander Kazbegi, Stalin a adoptat porecla „Koba”, cea a protagonistului bandit al cărții.

Este posibil ca pseudonimul să fi fost, de asemenea, un omagiu adus binefăcătorului său bogat, Yakobi „Koba” Egnatashvili, care i-a plătit studiile la seminarul din Tiflis. El a citit și Das Kapital, cartea din 1867 a teoreticianului german Karl Marx.

Stalin s-a dedicat teoriei socio-politice a lui Karl Marx, marxismul, care era atunci în ascensiune în Georgia, una dintre diferitele forme de socialism opuse autorităților imperiului țarist. Noaptea, el a participat la întâlnirile secrete ale muncitorilor și a fost prezentat lui Silibistro „Silva” Jibladze, fondatorul marxist al „treilea grup”), un grup socialist georgian. La 18 ani, Stalin a părăsit seminarul în aprilie 1899 și nu s-a mai întors.

Poliția secretă era pe urmele lui Stalin

În octombrie 1899, Stalin a început să lucreze ca meteorolog la observatorul din Tiflis. Avea o sarcină ușoară și, prin urmare, avea destul timp pentru activitatea sa revoluționară. El a atras un grup de susținători prin cursurile sale de teorie socialistă și a co-organizat o întâlnire secretă a muncitorilor pentru ziua de 1 mai 1900, unde a încurajat cu succes mulți dintre bărbați să ia parte la grevă.

Până în acel moment, poliția secretă a imperiului Rus, Okhrana, era conștientă de activitățile lui Stalin în mediul revoluționar din Tiflis. Au încercat să-l aresteze în martie 1901, dar el a scăpat și s-a ascuns, a trăit din donațiile prietenilor și simpatizanților.

El a contribuit la planificarea unei demonstrații pentru 1 mai 1901, în care 3.000 de manifestanți s-au ciocnit cu autoritățile. Stalin a continuat să evite autoritățile, folosindu-se de diverse pseudonime și dormind în diferite apartamente. În noiembrie 1901, a fost ales în Comitetul Tiflis al Partidului Muncitoresc Social Democrat Rus (RSDLP), care era un partid marxist fondat în 1898.

Foto: arhiva autorităților, Iosif Stalin, 1911.

CITEȘTE ȘI:

SUA, Marea Britanie și Rusia în cursa pentru Berlin de la 1945

Moartea călugărului rus, Rasputin