Cum pot fi stimulați studenții-doctoranzi să se implice în activitatea de cercetare științifică

În acest an, România nu mai are nici o universitate printre primele 1.000 de instituții de învățământ superior din lume, potrivit clasamentului Shanghai. Totuși, în clasamentul pe domenii, există universități care continuă să performeze. Iar după metaranking-ul național care sintetizează mai multe ranking-uri relevante la nivel internațional, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj continuă să se afle pe prima poziție în România.

Pentru a urca în ierarhia mondială, reprezentanții universității clujene și-au propus să stimuleze producția științifică realizată în cadrul universității. Un domeniu aparte este reprezentat de munca depusă de studenții-doctoranzi. Pentru a stimula apetitul acestora pentru cercetare științifică, echipa Centrului Regional Nord-Vest de Orientare în Carieră al Cercetătorilor (UBB-CORE), a realizat un studiu, intitulat ”Atitudini și motivații pentru dezvoltarea carierei de cercetare în rândurile studenților la licență, masterat și doctorat”. Cele mai relevante sunt rezultatele referitoare la doctoranzi, care și-au asumat activitatea de cercetare științifică, odată cu acest statut.

Premisa de la care au plecat cercetătorii UBB-CORE este aceea că cercetarea științifică este o resursă importantă pentru universitatea clujeană. ”Dorim să utilizăm datele furnizate de acest studiu pentru a sprijini dezvoltarea competențelor de cercetare, a gândirii de cercetător științific și a unei atitudini de valorizare a științei în rândurile studenților-doctoranzi”, spune lect. univ. dr. Leonard Horvath, directorul UBB-CORE.

El explică faptul că, pentru a implica această categorie de studenți în activitatea de cercetare și pentru a crea un angajament veritabil pentru această activitate, este esențială cunoașterea surselor de motivare și a atitudinilor în raport cu disciplinele și sarcinile academice ce vizează cercetarea.

Leonard Horvath a inițiat studiul în cadrul unui proiect finanțat prin intermediul PNRR, Investiția 10 – Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Practic, fondurile europene au fost utilizate pentru investigarea atitudinii și percepțiilor studenților-doctoranzi din UBB cu privire la relevanța personală și profesională a cercetării. Scopul acestui studiu este dezvoltarea unor acțiuni care să faciliteze trasee educaționale și vocaționale în domeniul cercetării sau, altfel spus, să îi ajute pe doctoranzi să obțină performanțe mai accentuate în activitatea lor de cercetare.

Studiul a inclus 73 de doctoranzi. Dintre aceștia, 28 sunt bărbați și 45 sunt femei. Media de vârstă este de 31,1 ani. Ei studiază în domenii precum științele economice, științele sociale, științele umaniste, matematica și științele naturii.

În momentul studiului, 45,8 la sută dintre doctoranzi nu publicaseră nici un articol în reviste Web of Science, iar 54,2 la sută aveau publicat minim un articol în astfel de reviste. După un alt criteriu, 47,2 la sută dintre doctoranzi nu publicaseră nici un articol în reviste indexate BDI, iar restul publicase 1-2 articole pentru un doctorand. Cei mai mulți dintre doctoranzii care au participat la studiu lucrează în universități, însă doar unii dintre ei au primit poziții de cercetător ori de asistent-cercetător.

Studiul a identificat trei profile motivaționale ale doctoranzilor.

Primul este reprezentat de grupul doctoranzilor motivați intrinsec, format din 35 de persoane. Pentru ei, cercetarea este o parte importantă în raport cu scopurile lor de carieră și cu valorile lor. Ei găsesc activitatea de cercetare interesantă în sine. Specialiștii UBB-CORE recomandă o implicare constantă în activități de cercetare pe domenii consonante cu propriile lor interese și valori.

Cel de-al doilea grup este format din 16 doctoranzi cu o motivație scăzută pentru cercetare. Aceștia nu găsesc utilitatea cercetării în raport cu valorile și scopurile relevante pentru ei și nici nu își doresc să primească recunoaștere sau recompense materiale din această activitate. Recomandarea pentru acest grup de persoane este explorarea mai în profunzime a percepțiilor individuale cu privire la cercetare și oferirea unor motivatori externi, a unor contexte de validare socială, respectiv de identificare a relevanței cercetării pentru profesia lor.

Cel de-al treilea grup este format din 22 de doctoranzi cu o motivație prioritar externă pentru cercetare. Ei sunt motivați din punct de vedere social și material pentru a realiza cercetarea științifică. De asemenea, uneori, activitatea de cercetare este și o sursă de stimă de sine sau de emoții pozitive. Acești doctoranzi sunt foarte sensibili la opiniile celor din jur cu privire la performanța lor în cercetare, sunt motivați de recunoașterea din partea acestora și de evitarea unor penalizări sociale. De asemenea, motivația vine din perspectiva pierderii unor resurse precum pierderea locului la doctorat, a poziției profesionale sau a bursei. Recomandarea pentru acest grup de cercetători este legată de utilizarea factorilor externi de tipul recompensare / amenințarea cu penalizare socială pentru a-i stimula să continue activitatea de cercetare, precum și accentuarea acelor factori care generează emoții pozitive și stimă de sine din activitatea de cercetare. Astfel, acești doctoranzi vor putea identifica teme și contexte de cercetare congruente cu obiectivele lor și în care vor găsi plăcere.

Studiul a mai arătat că doar 20,5 la sută dintre doctoranzi se percep drept foarte competenți în activitățile specifice elaborării, implementării și prezentării cercetării., 71 la sută dintre doctoranzi se percept drept mediu-competenți, iar 12,3 la sută se percept drept puțin competenți.

Aceeași cercetare a mai arătat că studenții-doctoranzi au o eficacitate foarte crescută în sarcini de selectare și sintetizare a informațiilor din literatura de specialitate, precum și în formularea obiectivelor și întrebărilor de cercetare, dar și în prezentarea în scris a unei cercetări. În schimb, ei au raportat o eficacitate mai scăzută pe componente de utilizare a programelor de analiză a datelor, pregătirea unui manuscris pentru publicare și prezentarea rezultatelor cercetării la conferințe științifice, respectiv munca în echipa de cercetare.

Un element deosebit de important este reprezentat de relația coordonator – doctorand. Practic, este cea mai semnificativă relație profesională din perioada studiilor universitare de doctorat. Această relație influențează direct motivația și angajamentul pentru activitatea de cercetare.

Studiul realizat de cercetătorii UBB-CORE a relevat faptul că 13,7 la sută dintre doctoranzi percep o eficiență scăzută a relației cu coordonatorul lor, 71 la sută cred că această relație are o eficiență medie, iar 19,2 la sută cred că eficiența este ridicată.