Conspirația Pazzi a fost un complot eșuat din anul 1478 care a urmărit răsturnarea familiei Medici de la conducere în Florența. Giuliano de Medici a fost ucis, dar fratele său, Lorenzo a supraviețuit. În urma acestui asasinat, peste 80 de conspiratori au fost executați, iar familia Pazzi a fost exilată.
Francesco della Rovere a devenit Papa Sixtus al IV-lea în 1471. Provenind de origini umile, el și-a folosit rapid poziția ca să-și îmbogățească și împuternicească nepoții, numindu-i pe câțiva cardinali și acordându-le roluri influente, inclusiv funcții bisericești și asigurându-le căsătorii politice.
Papa Sixtus al IV-lea a aranjat ca Girolamo Riario (posibil fiul său) să cumpere Imola, un oraș cheie pe ruta comercială Florența-Veneția. Deși Lorenzo de Medici încercase să-l cumpere, Sixtus a obținut înțelegerea printr-o alianță matrimonială și un preț mai mic. Când Lorenzo a refuzat să finanțeze achiziția, familia Medici și-a pierdut rolul de bancher papal, iar banca Pazzi a contribuit în schimb la finanțarea tranzacției.
Preludiul conspirației Pazzi
În 1474, tensiunile au crescut între Lorenzo și Sixtus cu privire la numirile în funcțiile bisericești după moartea arhiepiscopilor de Florența și Pisa. Lorenzo i-a asigurat scaunul de la Florența cumnatului său, Rinaldo Orsini, în timp ce Sixtus l-a numit pe Francesco Salviati (al familiei Pazzi) arhiepiscop de Pisa, o mișcare căreia Medici i s-au opus pentru că nu le-au acordat consimțământul.
Girolamo Riario, Francesco Salviati și Francesco de Pazzi au complotat asasinarea lui Lorenzo și Giuliano de Medici. Papa Sixtus, deși nu a aprobat în mod deschis asasinatul, a insinuat sprijinul său afirmând că acesta ar fi în beneficiul papalității și a promis ajutor. Descoperirea cu secole mai târziu, în 2004, a unei scrisori criptate a dezvăluit implicarea lui Federico da Montefeltro, cu 600 de soldați pregătiți lângă Florența pentru sprijinirea complotului.
Pe 26 aprilie 1478, în timpul slujbei principale din Duomo din Florența, conspiratorii Pazzi i-au atacat pe Lorenzo și Giuliano de Medici. Giuliano a fost ucis, dar Lorenzo a scăpat. Arhiepiscopul Salviati nu a reușit să cucerească Palazzo della Signoria și a fost spânzurat împreună cu Francesco de Pazzi și alții.
Eșecul conspirației Pazzi și întărirea dominației familiei Medici
Peste 30 de persoane au fost ucise în acea zi, iar 80 au fost executate până în octombrie. Jacopo de Pazzi a fost capturat, torturat, spânzurat, iar cadavrul său a fost profanat public. Familia Pazzi a fost exilată, numele lor a fost șters, iar proprietățile lor au fost confiscate. Lorenzo a cruțat câțiva nevinovați, inclusiv cardinalul Riario, iar conspiratorii au fost vânați în toată Italia.
După execuția lui Salviati, Papa Sixtus al IV-lea l-a excomunicat pe Lorenzo de Medici și pe oficialii florentini la 1 iunie 1478 și a plasat Florența sub interdicție la 20 iunie. Trupele din Napoli și Urbino au atacat curând Florența sub comanda lui Alfonso de Aragorn. Lorenzo a făcut pasul îndrăzneț de a-l vizita pe regele Ferdinand I la Napoli, care a apelat fără succes la papă în numele său.
Conspirația eșuată a întărit influența lui Lorenzo de Medici, și a dus la reforme politice care au sporit puterea familiei Medici. La scurt timp după atac, Poliziano, un martor ocular, a scris „Pactianae coniurationis commentarium”, o relatare dramatică publicată în 1478 și revizuită în 1480.
Surse:
- Angelo Poliziano – Pactianae coniurationis commentarium (1478).
- Niccolo Machiavelli – Istoria Florentină.
Foto: Michelangelo îi prezintă lui Lorenzo de Medici bustul său, picură de Ottavio Vannini.
Citește și:
