Și totuși, Zăbala există, în România geografică și politică, în Ungaria istorică și în Ținutul Secuiesc sentimental. Așadar, indiferent dacă ești român sau ungur, dacă mergi la Zăbala ești într-un fel turist într-o țară străină. Dacă ești ungur din România, probabil că ești acasă, dar cine mai știe?
În orice situație, Biserica Reformată (Calvină) din Zăbala este principalul monument al acestei comune secuiești, și, dacă ajungeți până aici, este un „must see”.
Drumul pe ruta Sfântu Gheorghe-Covasna-Zăbala șerpuiește printr-o câmpie înghesuită între munți. Geografic, este vorba de două mici depresiuni învecinate, din categoria acelor „depresiuni intramontane din Estul Transilvaniei”, care apar frecvent în prognozele meteo cu recordurile de temperaturi minime. Istoric, Zăbala face parte din scaunul secuiesc Orbai, cu „capitala” la Covasna, scaun care, prin unire cu alte două scaune secuiești, Kézd și Sepsi, a generat comitatul și apoi județul interbelic Háromszék (Trei Scaune).
Biserica se află în centrul comunei, chiar în drum spre domeniul Mikes – un fief nobiliar retrocedat foștilor proprietari, care acum a fost transformat într-o destinație de vacanță rural-chic. Nu departe, pe cealaltă parte a șoselei principale, se află un muzeu etnografic cu specific ceangăiesc.
Revenind la biserică, aceasta face parte din grupul bisericilor fortificate secuiești, care are ca expresie de vârf biserica din Dârjiu (unitariană), inclusă în patrimoniul UNESCO. Alte biserici fortificate secuiești mai cunoscute sunt cele din Ghelința (romano-catolică) sau Ilieni (calvină). Chiar și în Sfântu Gheorghe există o biserică fortificată medievală calvină.
Citiți continuarea reportajului AICI
