Țâcla Gavrii – privire de pe „acoperișul” Mărișelului

Țâcla Gavrii poate fi cu ușurință supranumit locul în care natura a pus piciorul în prag. Odată ajuns acolo te simți stăpânul lumii, dar realizezi totodată, că nu ai niciun fel de putere asupra frumuseții periculoase ce ți se așterne la picioare. Aflată la o altitudine de 1200 de metri, zona este locul ideal de unde se pot observa Valea lui Zamolxe, Defileul Răcătăului și al Someșului Cald, asta dacă există suficient curaj de a privi în jos.

Read More

Uzina care a produs pentru prima dată curent electric în Cluj-Napoca, acum devenită muzeu

Uzina electrică din localitatea Someșul Rece, construită de austro-ungari în 1906, este prima uzina care a produs curent electric pentru Cluj-Napoca și împrejurimi, până la Turda, timp de 64 de ani. Deși instalațiile sunt încă perfect funcționale și pot aliment oricând din nou orașul cu lumină, din cauza costurilor mari de întreținere din prezent și a construiri altor hidrocentrale în zonă, s-a luat decizia ca în prezent aceasta să fie transformată într-un muzeu al electricității.

Read More

Vasile Gogea.“Portretul luptătorului” şi “Mutilarea artistului”: (întotdeauna) “la tinereţe”.

Prin nu ştiu ce secrete “vase comunicante” ale memoriei, prima asociere care mi-a venit în minte la sfîrşitul proiecţiei, “pentru presă”, a filmului realizat de Constatin Popescu, Portretul luptătorului la tinereţe, a fost cu teribilul poem al Marianei Marin, Mutilarea artistului la tinereţe! Trebuie să mărturisesc că, încă din copilăria şi anii de şcoală, la Liceul Radu Negru din Făgăraş, dar şi mai apoi, printr-un mirabil şir de “întîmplări” ale vieţii, cunoşteam/cunosc în amănunt “povestea”/”poveştile” despre “partizanii din munţi”.

Read More

Turism de Mărișel

Comuna Mărișel, situată în zona de munte a județului Cluj, este comuna cu cea mai mare suprafață locuibilă din sud-estul Europei, aproximativ 8594 de hectare. Localitate aflată la peste o mie de metri altitudine, în stilul cătunelor specifice Apusenilor, în care tradițiile nu au fost alterate de timp, Mărișelul oferă deosebite atracții turistice culinare, dar și istorice sau geografice.

Read More

Să ne rugăm pentru Mihai Eminescu!

Motto: “Nu voim să trăim într-un stat poliglot, unde aşa numita patrie este deasupra naţionalităţii. Singura raţiune de a fi a acestui stat, pentru noi, este naţionalitatea lui românească. Dacă e vorba ca acest stat să înceteze de-a mai fi românesc, atunci o spunem drept că ne este cumplit de indiferentă soarta pământului lui. Voim şi sperăm nu o întoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat cândva în ţara noastră, ci o mişcare de îndreptare a vieţii noastre publice, o mişcare al cărei punct de vedere să fie ideea de stat şi de naţionalitate”(Mihai Eminescu).

Read More

Mesajul lui Paul Goma adresat (ne)braşovenilor în 15 noiembrie 1990

Să vorbească alţii despre eroismul răscoalei braşovene.Eu nu pot vorbi decât despre tragismul nerăscoalei nebraşovenilor.Nu pot depune mărturie decât despre singurătatea în care s-au aprins , au pâlpâit, apoi au agonizat şi s-au stins – în indiferenţă, când nu a fost de-a dreptul ostilitate, a întregii comunităţi – toate răzvrătirile individuale sau de grup din spaţiul doar geografic, doar lingvistic numit România. Să vorbească alţii despre ce s-a întâmplat atunci la Braşov.

Read More

Pacte, Tratate şi Iluzii deşarte

Nu o dată am spus că Basarabia, în formula actuală, Republica Moldova, arată ca o corcitură născută de Hitler şi Stalin, iar cum nepoţii nazismului şi comunismului s-au înţeles să pledeze în continuare pentru existenţa acesteia şi au dat indicaţiile coresponzătoare, conform cărora Politica Europeană de Vecinătate se formulează pe o identitate frontalieră, decidenţii de la Chişinău şi Bucureşti s-au resemnat şi au încuviinţat viziunile „Noii Ordini Europene”( Neue europäische Ordnung) instituite la Deaville. Aşa că „moldoveniştii” de la Chişinău pot să aclame fericiţi noua tranzacţie marca de Tratat de forntieră, realizată de ministrul de exerne Teodor Baconschi, descendent basarabean, şi premierul moldovean Vladimir Filat, şcolit la Iaşi.

Read More