În anul 987, în Franţa, avea loc un eveniment care părea puţin semnificativ. Un mare aristocrat, care descindea din Regele Robert I al Franţei, era ales de nobilime drept Rege, după stingerea ultimului monarh carolingian, Ludovic al V-lea. Numele noului Rege era Hugo Capet. Unii dintre urmaşii săi domnesc în continuare în Europa, iar una dintre descendentele sale este şeful Casei Regale a României, scrie RFI în Pagina de istorie.
Read MoreCategorie: Special
Pagina de istorie: Elie Wiesel, unul dintre cei mai vocali martori ai Holocaustului
În 2 iulie 2016 se stingea din viaţă unul dintre cei mai importanţi martori ai Holocaustului şi unul dintre puţinii laureaţi ai Premiului Nobel care avea origini româneşti. Supravieţuitor al lagărelor naziste ale morţii de la Auschwitz şi Buchenwald, şi-a dedicat viaţa relatării ororilor naziste şi pedepsirii celor vinovaţi de ele, scrie RFI, în Pagina de istorie.
Read MoreBătălia pentru viitorul României se dă la Chişinău
La graniţa de Est a Uniunii Europene se naşte oficial o dictatură. Iar România, ţinută în prizonierat de tentativele coaliţiei aflate la putere de a făuri un regim după modelele Putin şi Erdogan, pare incapabilă să facă ceva pentru a-i ajuta pe românii de dincolo de Prut care se luptă pentru dreptul de a trăi în libertate.
Read MorePagina de istorie: Cum a murit ultimul împărat mexican
În data de 19 iunie 1867 lua sfârşit cea mai importantă tentativă a puterilor europene de a recâştiga controlul asupra Mexicului. Împăratul Maximilian al Mexicului era executat de armata revoluţionară care îi rămăsese loială preşedintelui Benito Juarez. Soarta împăratului mexican a zguduit Europa, pentru că Maximilian I beneficiase de sprijinul Imperiului Austriac, al Imperiului Francez, al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Prusiei, scrie RFI în Pagina de istorie.
Read MorePagina de istorie: 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România
În vara anului 1878, România intra în posesia Dobrogei: teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră îi era oferit României la finalul Războiului de Independenţă, ca o formulă de compensare pentru faptul că Rusia reocupase judeţele din Basarabia de Sud. Dobrogea a rămas de atunci principala faţadă maritimă a României, scrie RFI în Pagina de istorie.
Read MorePagina de istorie: Iadul deportărilor în Siberia, văzut prin ochii unei bucovinence
În 14 iunie 1941, sute de mii de polonezi şi de români erau deportaţi, din ordinul lui Stalin, din teritoriile ocupate de URSS, în Siberia, în republicile sovietice din Asia Centrală sau dincolo de Cercul Polar. Aceste deportări au distrus destine şi au provocat suferinţe de neimaginat victimelor dictatorului comunist, scrie RFI în Pagina de istorie.
Read MorePagina de istorie: Ion Raţiu, un ”Soros” al mineriadei din iunie 1990
În urmă cu 28 de ani, România se confrunta cu unul dintre cele mai penibile episoade din istoria sa contemporană. La cererea preşedintelui României de atunci, Ion Iliescu, minerii invadau încă o dată Bucureştiul. Minerii nu au făcut ţăndări doar sediile partidelor istorice şi ale ziarelor de opoziţie, ci şi imensul capital de simpatie pe care România îl acumulase în urma Revoluţiei din 1989. Una dintre cele mai valoroase mărturii legate de Mineriada din 13 – 15 iunie 1990 îi aparţine lui Ion Raţiu, scrie RFI în Pagina de istorie.
Read MoreAtenţiune dacă umblaţi pe străzi
În materialul apărut în anul 1927, sunt evidenţiate câteva din riscurile care ameninţau pietonii din Clujul interbelic.
Read MoreCinci întrebări după mitingul PSD de la Bucureşti
Mitingul organizat de PSD sâmbătă, la Bucureşti, ar putea reprezenta un moment de cotitură în bătălia politică, în perspectiva celor două rânduri de alegeri de anul viitor, când cetăţenii României vor fi chemaţi la urne pentru a-i vota pe eurodeputaţi şi pe viitorul preşedinte al României, dar şi pentru alegerile locale şi parlamentare din 2020. Mitingul a arătat că există în continuare cele două Românii: una pro-europeană şi pro-occidentală şi alta autarhică, săracă, ce se teme de schimbare. De aceea, mitingul de la Bucureşti ridică cel puţin cinci întrebări, la care încerc să răspund la rece.
Read MorePagina de istorie: Când SUA au declarat război României
În 6 iunie 1942, Statele Unite ale Americii declarau război României şi Bulgariei. Declaraţia de război a avut consecinţe imediate: bombardierele americane au încercat să distrugă instalaţiile petroliere de pe Valea Prahovei, iar apoi bombele s-au abătut şi asupra Bucureştiului. Acesta a fost singurul război din istorie în care România şi Statele Unite ale Americii au luptat ca adversari, scrie RFI în Pagina de istorie.
Read More