În 15 februarie 1933, începea una dintre grevele muncitorilor bucureşteni care a fost intens mitologizată în perioada comunistă. Este vorba de greva de la Atelierele CFR Griviţa, în urma căreia o serie de lideri comunişti au fost arestaţi, iar printre aceştia s-a numărat şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Diversiunea comunistă de la Griviţa avusese drept rezultat şapte decese, scrie RFI, în Pagina de istorie.
Read More
În 14 februarie 1956, la Moscova, începea cel de-al XX-lea congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Figura centrală a congresului era noul lider sovietic, Nikita Hruşciov. El a făcut un gest care a uimit întreaga lume: într-un discurs secret, dar care a devenit rapid cunoscut, a condamnat crimele lui Stalin. Acesta a marcat începutul procesului de destalinizare, care, în Europa de Est, a dus la înlocuirea unei întregi generaţii de lideri comunişti, scrie RFI in Pagina de istorie.
Read More
În data de 13 februarie 1849, o delegaţie a românilor ardeleni, condusă de Andrei Şaguna, îi cerea împăratului austriac Franz Jozef să recunoască naţiunea română din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Bucovina, teritorii aflate în componenţa monarhiei habsburgice. Momentul marca afirmarea unui nou lider al românilor: Andrei Şaguna, scrie RFI în Pagina de istorie.
Read More
În data de 12 februarie 1919, Comitetul Militar Interaliat din Paris, care asigurase coordonarea între armatele Antantei în timpul Primului Război Mondial, a permis Armatei Regale Române să înainteze până la aliniamentul Carei – Satu Mare – Oradea – Arad, pentru a proteja populaţia terorizată de gărzile roşii ungureşti, conduse de Bela Kun. Acest aliniament defineşte şi graniţa de azi dintre România şi Ungaria. Însă Armata Regală Română nu a luptat singură contra bolşevicilor unguri, ci alături de ea s-au aflat două corpuri de voluntari formate din foşti ofiţeri şi soldaţi ai Armatei Imperiale Austro-Ungare. Unul era format din moţi şi era condus de locotenent-colonelul Florian Medrea, iar celălalt era Garda Naţională Săsească, la comanda căreia se afla locotenent-colonelul Artur Phleps. Povestea întunecată a acestui capabil ofiţer o veţi afla din Pagina de istorie.
Read More
Istoria republicanismului românesc nu a început o dată cu comunismul, ci în 1870, la Ploieşti. Comicul republicii româneşti a inspirat piesa de teatru ”Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, de Ion Luca Caragiale, care era ploieştean, la rândul său, şi care s-a amuzat de tentativa concitadinilor săi de a instaura republica. Citţi materialul publicat în Pagina de istorie, rubrică a RFI.
Read More
În data de 8 februarie 1907 începea Răscoala de la Flămânzi, unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Există dispute serioase între istorici pe tema aceste răscoale. În perioada comunistă, propagamda oficială a vehiculat cifra de 10.000 de ţărani care ar fi căzut victime represiunii, însă documentele oficiale arată că au fost cel mult câteva sute de victime. Citiţi în continuare Pagina de istorie, rubrică a RFI.
Read More
Platforma România100, lansată de fostul premier Dacian Cioloş, a ajuns şi la Cluj. Comunitatea locală RO100 Cluj-Napoca a fost înfiinţată în februarie 2018 de către un grup de 19 membri fondatori.
Read More
Vedeta tv Melania Medeleanu, amplificator de voci şi model de implicare socială, va fi unul dintre vobitorii conferinţei de leadership The Woman, care va avea loc la Cluj-Napoca, în 21 martie. De asemenea, va vorbi la The Woman Ela Moraru, Google România – promotoarea educaţiei digitale, în top 50 cei mai influenţi CEO.
Read More
Zorii zilei de 7 februarie 1941se ridicau peste un câmp pe care zăpada devenise roşie de la sângele românilor din Bucovina de Nord masacraţi de sovietici. Masacrul de la Lunca reprezintă una dintre atrocităţile comise de ruşi împotriva românilor care doreau să evadeze din ”paradisul sovietic” pentru a se refugia în Regatul României.
Read More
Anul acesta se împlinesc 65 de ani de când artizanul Marii Uniri, marele om de stat Iuliu Maniu a murit în închisoarea de la Sighetul Marmaţiei şi aruncat într-o groapă comună, într-un loc rămas necunoscut şi nemarcat. Pagina de istorie de astăzi dezvăluie o poveste mai puţin cunoscută, despre un obiect personal al lui Maniu: batista sa cu care i-a fost ştearsă fruntea, în ultimele sale momente din viaţă.
Read More