Pur şi simplu, este vorba despre modificarea principiilor de politică internă şi externă, prevede renunţarea la opţiunea de aderare ca membru NATO a Ucrainei ca scop strtategic, o doleanţă a fostului preşedinte Iuşcenco. Astfel, statul ucrainean renunţând la aderarea la NATO îmbracă formă legislativă. Posibilitatea ca iniţiativa legislativă să fie sprijinită de Radă este mare. Coaliţia parlamentară, formată din Partidul Regiunilor, Paridul Comuniştilor şi blocul lui Litvin, sporeşte de pe-o zi pe alta, actualmente însumând deja 258 de deputaţi.
„Sunt convins în proporţie de 92,5 procente că Ianukovici va reuşi să propulseze acest proiect legislativ”, consideră directorul filialei ucrainene a Institutului ţărilor din CSI Vladimir Kornilov.
Publicaţia „Krasnaya Zvezda” scrie că adoptarea legii se va reflecta asupra „consolidării securităţii în regiune” şi că, în acest caz, dispar chestiunile legate de lobbismul SUA în legătură cu amplasarea bazelor militare pe teritoriul ucrainean.
Faptul că noua administraţie ucraineană tinde să minimalizeze gradul de cooperare cu NATO arată sincer, spune publicaţia, iar acest fapt trebuie să predispună spre alte acte care ar diminua apropierea de Alianţa Nord Atlantică. Şi, scrie publicaţia rusă, Ucraina ar trebui să iasă din participarea reacţionării rapide a forţelor NATO. Împreună cu Finlanda, nemembră NATO, statul ucrainean a rezervat câteva mii de soldaţi în componenţa grupărilor forţelor militare a alianţei. Potrivit înţelegerilor curente, în cazul în care există o agresiune asupra ţărilor NATO respectiva grupare va fi folosită pentru contracararea acesteia.
Ziarul rus scrie că Ianukovici va fi pus în situaţia să menţină presiunea politică externă dură din partea NATO, care nu doreşete să renunţe la Ucraina. În vizita preconizată pe 2-3 iulie pe care o va întreprinde secretarul de stat Hillary Clinton la Kiev va fi dezbătut subiectul de cooperare Ucraina-NATO, iar ruşii îi sugerează şefului de stat ucrainean să nu renunţe la poziţia adoptată.
