
Philip Gordon: Dorim să mergem dincolo de noţiunea că diplomaţia europeană şi securitatea europeană ar fi un joc cu sumă zero şi că ţările central-europene trebuie să aleagă între a fi proruse sau proamericane. Unul din lucrurile pe care le-am spus în legătură cu Rusia este că, atunci când avem o relaţie mai bună cu Rusia – şi Statele Unite au acum o relaţie mai bună cu Rusia -, este de fapt în beneficiul ţărilor din Europa Centrală, pentru că astfel ele nu sunt obligate să aleagă sau să se orienteze într-o direcţie sau alta.
Nu numai în mod simbolic, Hillary Clinton va participa imediat apoi la Cracovia, în Polonia, la sesiunea aniversară a 10 ani de la înfiinţarea Comunităţii Democraţiilor. La reuniunea din 3 iulie vor participa reprezentanţi a 75 de guverne. După Polonia, Clinton va vizita trei state din sudul Caucazului: Azerbaidjan, Armenia şi Georgia. Anunţând vizita, purtătorul de cuvânt al Departamenului de Stat, P.J. Crowley, a reamintit că Washingtonul a investit o considerabilă energie în încercarea de a ameliora relaţiile dintre Armenia, în majoritate creştină, şi Azerbaidjan, ţară în majoritate musulmană, relaţii aflate de mult timp în dispută în legătură cu regiunea Nagorno-Karabah, unde etnicii armeni care deţin controlul au purtat un război separatist, timp de şase ani, cu sprijinul Armeniei. Vizita lui Clinton – a adăugat Crowley – trebuie privită ca un reînnoit angajament american pentru rezolvarea disputei care este, în mod clar, privită de administraţia Obama drept o ameninţare pentru stabilitatea Caucazului de Sud, o importantă rută pentru resursele de petrol şi gaze dinspre regiunea caspică spre Europa. La Tbilisi – spune Departamentul de Stat – vizita lui Clinton va fi „o manifestare concretă a angajamentului Statelor Unite pentru integritatea teritorială a Georgiei, care se află de mult timp în serioase tensiuni cu Rusia”.