Chiar dacă economia se confruntă cu dificultăți, există domenii care înregistrează o creștere susținută. Așa ar fi comerțul electronic. Pentru prima dată, în acest an, volumul total al comerțului electronic ar putea depăși pragul de 12 miliarde de euro. De asemenea, acest tip de comerț ar putea ajunge la aproximativ 4 la sută din PIB. Însă multe dintre comenzi sunt plasate spre producători din afara Uniunii Europene. Pentru a-i proteja pe producătorii europeni, autoritățile de la Bruxelles au decis să impună taxe vamale de minim trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro. Această taxă se adaugă celei de 25 de lei pe colet, impusă deja de autoritățile române.
Volumul comerțului electronic crește rapid, mai ales că platformele on-line integrează algoritmi de Inteligență Artificială. Unele estimări arată că acest tip de comerț va crește cu 20 la sută în acest an, tocmai că algoritmii îi ajută pe cumpărători, spune specialista în domeniu, Andreea Paleologu.
De multe ori, produsele vândute on-line sunt mai ieftine decât cele vândute în magazinele fizice, pentru că chiriile depozitelor sunt mai mici decât cele ale spațiilor din centrele orașelor ori din mall-uri. De asemenea, diversitatea produselor disponibile în magazinele virtuale este mai mare. Din aceste motive, proprietarii de magazine on-line sunt optimiști, spune unul dintre, George Șerban.
Studiile arată că trei sferturi din românii cu conexiune la Internet fac cumpărături on-line. Peste 60 la sută dintre afacerile bazate pe comerț electronic au crescut anul trecut. Mai mult de o treime sunt afaceri exclusiv on-line. Aproape un sfert dintre celelalte deja generează din on-line valori mai mari decât din comerțul clasic.
În ultimii zece ani, sectorul comerțului electronic (e-commerce) din România a parcurs o transformare radicală. El a evoluat de la o piață dominată de neîncredere și plăți în numerar la livrare, la un ecosistem digital matur, integrat și extrem de tehnologizat. Intervalul 2016–2026 a redefinit complet comportamentul de consum al românilor și a impus retailul online drept unul dintre principalii piloni ai economiei naționale.
1. Schimbarea de paradigmă: De la Cash on Delivery la portofele digitale
În anul 2016, marea provocare a magazinelor online din România era reticența cumpărătorilor în a introduce datele cardului bancar pe internet. Opțiunea de plată ramburs (Cash on Delivery) controla peste 85% din piață.
Un deceniu mai târziu, în 2026, peisajul este de nerecunoscut. Boom-ul aplicațiilor bancare, introducerea soluțiilor de tip Instant Pay, Apple Pay, Google Pay și, mai recent, adoptarea pe scară largă a sistemelor de tip BNPL (Buy Now, Pay Later) au inversat raportul forțelor. Încrederea în plățile digitale a crescut exponențial, stimulată și de implementarea standardelor stricte de securitate europeană.
Evoluția indicatorilor cheie în e-commerce (2016 vs. 2026):
| Indicator de piață | Situația în 2016 | Realitatea în 2026 | Tendință / Impact |
| Valoarea totală a pieței | ~1,8 miliarde EUR | ~11,5 miliarde EUR | Creștere masivă, de peste 6 ori |
| Ponderea plății cu cardul/digital | ~12 – 15% | ~70 – 72% | Digitalizare accelerată a plăților |
| Metoda de livrare favorită | Curier clasic (la ușă) | Rețele de lockere (easybox/sameday etc.) | Optimizare logistică, controlul timpului |
| Dispozitivul de pe care se cumpără | Desktop / Laptop (60%) | Smartphone / Aplicații dedicate (88%) | Mobile-first absolut |
2. Revoluția logistică: Era lockerelor și a livrărilor ultra-rapide
Una dintre cele mai mari realizări ale e-commerce-ului românesc în acest deceniu a fost rezolvarea „ultimului kilometru” (last mile delivery). Infrastructura de lockere securizate, inițiată la sfârșitul anilor 2018-2019 și extinsă masiv la nivel național, a devenit un standard de proximitate.
În 2026, România deține una dintre cele mai dense rețele de lockere inteligente din Europa de Est. Cumpărătorul nu mai depinde de programul curierului, ci își ridică pachetul în drum spre casă. Mai mult, marile orașe (București, Cluj-Napoca, Timișoara) beneficiază de centre care permit livrarea produselor esențiale sau a alimentelor în ferestre de timp de sub 30-60 de minute prin flote de livratori e-bicycles sau vehicule electrice.
3. Pilonii de creștere și verticalele dominante
Structura produselor cumpărate online s-a diversificat enorm. Dacă în 2016 românii cumpărau online aproape exclusiv produse electronice, electrocasnice și IT (IT&C), zece ani mai târziu, segmente precum Fashion, Home & Garden și FMCG (produse de băcănie și îngrijire personală) au câștigat teren masiv.
Topul categoriilor de produse în funcție de volumul vânzărilor în 2026:
| Categorie | Ponderea în piață (%) | Principalul motor de creștere |
| Fashion & Accesorii | 28% | Retururi gratuite și rapide, cabine de probă virtuale cu AI |
| Electronics & IT | 24% | Programe de buy-back digital, rate instant direct în aplicație |
| Home & Decoration | 16% | Dezvoltarea sectorului imobiliar, soluții de vizualizare AR (Augmented Reality) |
| Grocery / FMCG | 14% | Integrarea magazinelor fizice cu platforme de q-commerce (quick commerce) |
| Altele (Cosmetice, Cărți, Jucării) | 18% | Modele de abonament lunar (subscription-based e-commerce) |
4. Provocările actuale: Sustenabilitatea și asaltul platformelor asiatice
La nivelul anului 2026, piața se confruntă cu noi provocări dinamice. Pe de o parte, reglementările europene obligă magazinele online să adopte politici stricte de sustenabilitate: ambalaje eco-friendly, optimizarea rutelor pentru reducerea amprentei de carbon și transparență totală în lanțul de aprovizionare.
Pe de altă parte, comercianții locali se află sub presiunea concurențială uriașă a platformelor globale de tip cross-border (în special cele asiatice), care livrează direct la prețuri de producător. Jucătorii români supraviețuiesc și cresc prin personalizarea experienței clienților prin inteligență artificială, loializare și livrare ultra-rapidă, elemente pe care platformele îndepărtate nu le pot concura direct.
Maturitatea unui ecosistem
Privind înapoi la anul 2016, comerțul electronic din România părea o promisiune curajoasă. În 2026, el reprezintă o realitate cotidiană indispensabilă. Deceniul de aur a transformat e-commerce-ul românesc dintr-o alternativă confortabilă într-un motor economic matur, capabil să inoveze la nivel european și să ofere consumatorului un nivel de servicii de o eficiență greu de imaginat în urmă cu zece ani.
NewsEdge: România, pe locul 2 în UE la creșterea oilor, dar sectorul se clatină
