Peste 6.500 de copii din grădinițele clujene au avut parte de consultații oftalmologice gratuite. Este vorba de o campanie susținută de o organizație neguvernamentală, care a dorit să fie de ajutor copiilor din Cluj-Napoca și din comunele din zona metropolitană.
Ultimii ani au adus o creștere semnificativă a numărului persoanelor cu afecțiuni oftalmologice. Acest fenomen se manifestă inclusiv în cazul copiilor. Medicii spun că este vorba de expunerea prelungită la ecrane, la radiații ultraviolete și la poluare urbană. În acest context, o asociație din Cluj, numită Lions Club Transilvania, a decis să organizeze un program de consultații oftalmologice gratuite pentru copiii din grădinițe, spune unul dintre membrii acestei organizații, Răzvan Rotta.
Zilele trecute, echipa de specialiști în oftalmologie a ajuns la Grădinița Greco-Catolică Sfânta Ana din Cluj. Această inițiativă este bine venită, spune directoarea grădiniței, Maximiliana Șanta, călugăriță în Ordinul Sfântului Vasile cel Mare.
Un studiu sociologic arată că doi din trei români suferă de afecțiuni oftalmologice. Cei mai mulți dintre aceștia nu merg la medic la timp, iar 10 la sută refuză să poate ochelari, chiar atunci când aceștia sunt recomandați de medic. În plus, 47 la sută dintre cei care poartă ochelari sau lentile de contact spun că nu văd bine.
În ultimii zece ani, județul Cluj a cunoscut o dezvoltare economică și tehnologică fără precedent și a devenit principalul pol IT și universitar al Transilvaniei. Însă această transformare radicală a stilului de viață a venit cu un preț decontat direct de sănătatea publică. Datele statistice și rapoartele clinicilor de specialitate din perioada 2016–2026 indică o realitate îngrijorătoare: județul se confruntă cu o adevărată „epidemie silențioasă” de afecțiuni oftalmologice, numărul pacienților care trec pragul cabinetelor crescând spectaculos în ultimul deceniu.
Dacă în urmă cu zece ani cabinetele de oftalmologie erau dominate de seniori care sufereau de patologii degenerative specifice vârstei, astăzi, în anul 2026, profilul pacientului clujean s-a schimbat dramatic. Copiii de vârstă școlară, tinerii studenți și angajații din corporații au devenit majoritari, ceea ce a generat o presiune uriașă pe sistemul medical de stat și privat.
1. Generația „Miopie”: Digitalizarea agresivă și copiii ecrane
Cea mai alarmantă evoluție din ultimul deceniu se înregistrează în rândul copiilor și adolescenților din Cluj-Napoca și din comunele limitrofe. Medicii oftalmologi avertizează că incidența miopiei la copii a crescut cu peste 40% față de anul 2016.
Principalul vinovat este reducerea drastică a timpului petrecut în aer liber, la lumina naturală, în favoarea activităților desfășurate la distanță mică, pe ecranele telefoanelor și tabletelor. Fenomenul a fost accelerat masiv de perioada școlii online din timpul pandemiei și s-a consolidat în anii următori prin digitalizarea completă a procesului educațional și a divertismentului. În prezent, nu mai este o raritate ca medici specialiști să prescrie ochelari cu lentile speciale pentru controlul miopiei unor copii de doar 5 sau 6 ani, un fenomen izolat în decada trecută.
2. Sindromul de ochi uscat: Boala profesională a clujenilor din birouri
Pentru că Clujul este un hub masiv de servicii, IT și activități de birou, o altă patologie a înregistrat o explozie statistică: sindromul de ochi uscat (sindromul privitului la calculator).
Statisticile medicale arată că mai bine de 60% dintre angajații care petrec peste 6 ore în fața unui monitor acuză simptome de uscăciune oculară, vedere încețoșată sau oboseală cronică. Clișeul conform căruia această afecțiune este doar o ușoară sursă de disconfort a fost demontat în ultimii ani. Formele severe de ochi uscat, netratate corect, au dus la o incidență crescută a keratitelor (inflamații ale corneei) și a microleziunilor oculare în rândul populației active din județ.
Schimbarea de paradigmă în patologia oculară a Clujului (2016–2026)
Analiza comparativă a ultimilor zece ani scoate la iveală o migrare a afecțiunilor dinspre sfera pur geriatrică spre cea comportamentală și legată de mediu:
| Patologie / Afecțiune | Dinamica incidenței în ultimii 10 ani | Principalii factori declanșatori identificați |
| Miopia juvenilă | Creștere masivă (aproximativ +45% în statistici) | Expunerea timpurie la ecrane, lipsa luminii naturale. |
| Sindromul de ochi uscat | Dublare a numărului de cazuri diagnosticate | Timpul prelungit în fața monitoarelor, aerul condiționat. |
| Glaucomul (tăcutul hoț al vederii) | Diagnosticare timpurie (creștere cu ~20% a cazurilor depistate) | Screening mai eficient, digitalizarea fișelor medicale. |
| Degenerescența maculară (DMRU) | Creștere moderată, corelată cu îmbătrânirea populației | Creșterea speranței de viață, stilul de viață sedentar. |
3. Screening-ul modern și tehnologia SF din clinicile clujene
Totuși, creșterea incidenței din statistici nu reflectă doar o îmbolnăvire a populației, ci și o capacitate de diagnosticare net superioară față de anul 2016. Cluj-Napoca a devenit un centru de excelență în chirurgia și investigarea oftalmologică, clinicile din oraș dotându-se în ultimul deceniu cu aparatură de nivel mondial.
Introducerea pe scară largă a tomografiei în coerență optică (OCT) de înaltă rezoluție, a tehnologiilor de scanare laser a fundului de ochi fără dilatarea pupilei și, mai recent, utilizarea algoritmilor de inteligență artificială pentru detectarea timpurie a retinopatiei diabetice sau a glaucomului au permis medicilor clujeni să descopere boli grave în stadii complet asimptomatice. Practic, cazuri care în 2016 treceau neobservate până în faze avansate sunt astăzi depistate la timp, intrând imediat în baza de date și în schemele de tratament.
4. Presiunea pe sistem: Listele de așteptare din spitalele publice
Această avalanșă de pacienți a scos la iveală și limitele infrastructurii publice. În ciuda profesionalismului desăvârșit al medicilor din cadrul Clinicii de Oftalmologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, listele de așteptare pentru intervențiile chirurgicale decontate (cum este operația de cataractă) sau pentru investigațiile de înaltă performanță se întind pe luni de zile.
Această saturație a sistemului de stat a determinat o dezvoltare fulminantă a sectorului privat, iar Clujul a înregistrat în ultimii cinci ani deschiderea mai multor spitale și clinici oftalmologice private de nișă. Acestea preiau surplusul de pacienți care își permit să achite intervențiile din bugetul propriu sau prin asigurări private de sănătate.
Nevoia unei culturi a prevenției vizuale
Evoluția incidenței cazurilor de afecțiuni oftalmologice în județul Cluj în perioada 2016–2026 demonstrează că modul în care oamenii muncesc, învață și se relaxează ne afectează direct și profund biologia. Ochii noștri nu au fost proiectați evolutiv pentru a privi ecrane luminoase de la o distanță de 30 de centimetri timp de 10-12 ore pe zi.
La finalul acestui deceniu de transformări, mesajul comunității medicale clujene este unul de alarmă, dar și de ghidaj: este imperativă trecerea de la o medicină curativă (în care pacientul vine la doctor doar când nu mai vede bine) la o cultură solidă a prevenției. Controalele anuale riguroase, aplicarea regulii „20-20-20” (la fiecare 20 de minute privim la 20 de metri distanță timp de 20 de secunde) și limitarea timpului petrecut de copii pe telefoane sunt singurele „arme” accesibile pentru a opri degradarea continuă a vederii unei întregi generații.
Meteorologii anunță temperaturi de până la 34 de grade Celsius
