Mai multe organizații neguvernamentale au anunțat acțiuni de ecologizare a pădurilor din jurul Clujului. Așa ar fi CERT Transilvania, care se va ocupa de Pădurea Făget. Alte organizații îmbină ecologizarea unor zone cu plantarea de copaci, mai ales pe Câmpia Transilvaniei.
Ecologizarea pădurilor din jurul aglomerărilor urbane este organizată, adesea, de voluntari. Există mai multe organizații neguvernamentale care se ocupă de zonele frecventate de turiști sau de localnici. Pădurea Făget, de la marginea Clujului, este o zonă care atrage foarte multă lume, de aceea există și cantități foarte mari de gunoaie care apar după fiecare sfârșit de săptămână. De aceea, mai multe școli din Cluj, dar și organizații precum CERT Transilvania, au anunțat campanii de ecologizare, care sunt sprijinite de autoritățile locale. Acestea oferă sacii menajeri, precum și transportul gunoaielor colectate. De asemenea, există voluntari care ecologizează zone împădurite precum Cheile Turzii sau Cheile Tureniului.
Totuși, în ultima perioadă, cantitatea de deșeuri care ajunge în natură a scăzut semnificativ. Acest fenomen nu este doar rodul campaniilor educative, ci și rezultatul introducerii sistemului de returnare-garanție. De aceea, mulți dintre clujeni nu mai aruncă în natură ambalajele, ci le returnează magazinelor, ca să își încaseze garanția de 50 de bani. Specialiștii în ecologie spun că această cantitate de deșeuri va scădea și mai mult dacă ar fi introdusă și garanția pentru ambalajele de lactate. În fine, există și organizații neguvernamentale care organizează în această perioadă campanii de împăduriri. Există preocupări mai ales legate de satele de pe Câmpia Transilvaniei, precum Ploscoșul, acolo unde suprafețele de păduri sunt foarte mici.
În martie 2026, datele furnizate de Inventarul Forestier Național și de Direcția Silvică Cluj indică o ușoară creștere a suprafeței împădurite totale, însă calitatea fondului forestier și fragmentarea habitatelor rămân principalele motive de îngrijorare pentru experții de mediu. Cu o suprafață forestieră ce depășește 170.000 de hectare, județul Cluj ocupă un loc strategic în rețeaua verde a României.
Structura și distribuția fondului forestier
Pădurile clujene nu sunt distribuite uniform, relieful jucând rolul principal în densitatea vegetației. Aproximativ 60% din suprafața forestieră este concentrată în zona montană de vest, iar restul este dispersat în zonele de deal și podiș.
| Zona geografică | Tipul dominant de pădure | Funcția principală în 2026 |
| Munții Apuseni (Vest) | Rășinoase (molid, brad) și amestec | Producție de lemn și protecția biodiversității. |
| Dealurile Feleacului | Foioase (fag, gorun) | Protecție anti-eroziune și agrement urban. |
| Podișul Someșan | Foioase (stejar, carpen) | Sursă de masă lemnoasă pentru comunitățile locale. |
| Câmpia Transilvaniei (Est) | Trupuri izolate de pădure | Rol climatic critic în zone predispuse la secetă. |
Dinamica suprafeței forestiere: 2016 – 2026
Evoluția ultimului deceniu arată un efort susținut de reîmpădurire, compensat parțial de tăierile legale de regenerare și de expansiunea infrastructurii.
| Indicator silvic | Valoare în 2016 | Valoare în 2026 (Estimat) | Evoluție procentuală |
| Suprafață totală (ha) | ~165.500 | ~172.800 | +4,4% |
| Păduri proprietate de stat | ~75.000 | ~73.500 | -2,0% |
| Păduri private / UAT-uri | ~90.500 | ~99.300 | +9,7% |
| Suprafață regenerată anual | ~850 ha | ~1.100 ha | +29,4% |
Provocările majore: Pădurea Hoia-Baciu și Făgetul Clujului
Cea mai intensă dezbatere publică din 2026 vizează „pădurile-parc”. Conceptul, promovat intens de societatea civilă, urmărește transformarea pădurilor de la marginea orașului în zone protejate unde exploatarea forestieră este interzisă în favoarea activităților recreative.
-
Pădurea Făget: A devenit oficial Sit de Importanță Comunitară (Natura 2000), ceea ce limitează sever intervențiile umane.
-
Pădurea Hoia: Se confruntă cu un fenomen de „lizieră mobilă”, unde construcțiile rezidențiale noi „mușcă” anual din marginile pădurii, în ciuda reglementărilor stricte de urbanism.
Digitalizarea monitorizării: SUMAL 3.0 și monitorizarea prin satelit
Un factor cheie în reducerea tăierilor ilegale în județul Cluj a fost implementarea sistemului de monitorizare în timp real prin imagini satelitare. În 2026, orice alertă de modificare a coronamentului este verificată automat de dronele Inspectoratului de Gardă Forestieră Cluj.
| Metoda de control | Eficiență în 2026 | Impactul asupra tăierilor ilegale |
| Monitorizare satelitară | 94% | Identificarea rapidă a tăierilor „la ras” nedeclarate. |
| Senzori acustici în Apuseni | 85% | Detectarea sunetului de drujbă în zone protejate. |
| Drone de mare autonomie | 78% | Verificarea zonelor greu accesibile după furtuni/doborâturi. |
Impactul schimbărilor climatice
Silvicultorii clujeni avertizează asupra „migrației speciilor”. Din cauza creșterii temperaturii medii, molidul din Apuseni urcă la altitudini tot mai mari și lasă loc fagului în zonele unde anterior acesta nu supraviețuia. Acest fenomen necesită o reevaluare a planurilor de reîmpădurire pentru a asigura reziliența pădurilor pe termen lung.
