Vinurile românești se bucură de tot mai mare trecere pe piețele internaționale. Totuși, volumul exporturilor rămâne mai mic decât cel al importurilor. Experții în domeniu spun că exporturile de vin românesc cresc moderat, în lipsa unui brand de țară corespunzător.
România și-a consolidat poziția pe piața europeană a producătorilor de vin. Potrivit Eurostat, în ultimii ani, România s-a situat pe locul șase în Europa în clasamentul producătorilor de vin, după ce mai mult de un deceniu s-a aflat pe locurile 7-8. Trecerea pe locul șase s-a produs în anul 2023, când România a produs o cantitate record de 4,4 milioane de hectolitri. Această cantitate a fost consecința unui an agricol excepțional și a măririi suprafețelor cultivate cu viță-de-vie de soi nobil.
În 2024, cantitatea de vin produsă în România a scăzut cu 20 la sută. În acest an, România se va menține pe locul șase în Uniunea Europeană, cu o cantitate estimată de 3,5 milioane de hectolitri. Acest an a fost atipic, datorită caniculei, care a permis o acumulare mare de zaharuri în boabele de struguri. De aceea, specialiștii în domeniu se așteaptă ca vinurile din 2025 să fie de o calitate foarte înaltă. Însă, cu toate acestea, România importă cantități mai mari de vin decât exportă. În 2023, România a importat 123.000 de tone de vin și a exportat doar 34.400 de tone de vin. Astfel, România exportă doar 10 la sută din producția sa de vin, în timp ce țări precum Ungaria exportă o treime. Exporturile cresc moderat, pentru că România nu are un brand de țară în domeniul vinului, spune proprietara unei crame din Cluj, Delia Banga.
În schimb, vinurile românești se vând foarte bine pe piața internă, spune proprietarul unui magazin, Cornel Silaghi.
În prezent, în România, există peste 250 de crame. Consumul mediu de vin a crescut, potrivit Institutului Național de Statistică, până la nivelul de 24 de litri pe an pe cap de locuitor.
Laureat al Premiului Nobel: Șansa cercetării științifice din România este specializarea!
