Piețele agroalimentare din Cluj au introdus măsuri stricte de igienă pentru a-i proteja pe cumpărători. De asemenea, pentru a preveni specula, au fost introduse reglementări speciale, legate de prețurile din piața de gros AgroTransilvania.
Autoritățile locale din Cluj-Napoca au înlocuit vechile piețe cu tarabe din beton, din perioada comunistă, cu hale moderne, cu acces la apă curentă, canalizare, electricitate și aer condiționat. Așa funcționează piețele Hermes, Flora sau Mihai Viteazul, de exemplu. În Piața Mărăști, există și tarabe în aer liber. De asemenea, în fiecare piață, există și mici magazine amenajate pentru producătorii locali, cu standarde foarte înalte de igienă. Pentru a elimina fenomenul samsarilor, toate tarabele sau spațiile pentru magazine sunt alocate exclusiv on-line, astfel încât să nu fie posibil nici un fel de favoritism.
Mai mult, există și un sistem de control al prețurilor din piețe. În fiecare zi, administrația piețelor din subordinea Primăriei Cluj-Napoca primește prețurile de referință de la centrul Agro Transilvania. Este vorba de piața de gros, construită de Consiliul Județean cu bani europeni. Prețurile maxime din piețele administrate de Primăria Cluj-Napoca sunt calculate în funcție de prețurile din piața de gros. Dacă vreun comerciant depășește aceste prețuri, autoritățile reziliază contractul cu el, iar spațiile din piețele publice sunt atribuite altor producători. Foarte multă marfă provine, de altfel, chiar din piața de gros, care și ea are standarde înalte de igienă. Există inclusiv spații frigorifice, dar și instalații mai exotice, precum un cuptor pentru coptul bananelor importate de comerciații clujeni.
