Primul muzeu religios din Republica Moldova a fost deschis la Mănăstirea Căpriana, în baza unui proiect transfrontalier derulat împreună cu Complexul Muzeal Naţional ”Moldova” din Iaşi.
Intitulat „Sfântul Ierarh Gavriil” , muzeul cuprinde o colecţie de piese textile vestimentare, fragmente de încălţăminte din piele şi obiecte de cult din metal, descoperite în anul 2016 la Mănăstirea Căpriana. Obiectele au fost găsite în urma exhumării fostului mitropolit al Chişinăului şi Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni, în contextul procedurii de canonizare a ierarhului ortodox. Muzeul este unic şi pentru România, pentru că obiectele religioase provin din săpătură arheologică, majoriatea fiind veşminte liturgice. Muzeele religioase din România au obiecte de cult ce provin, cel mai mult, din colecţii personale, după cum a menționat Mariana Gugeanu, specialist în restaurare de la Complexul Muzeal Naţional „Moldova” din Iași, citată de agenția Agerpres.
Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost primul ierarh al Bisericii ortodoxe românești din Basarabia. A fost numit mitropolit la Chișinău în 1813, la un an după ce provincia a fost anexată de Imperiul Țarist. Mitropolit și om de Bănulescu-Bodoni a contribuit la organizarea și dezvoltarea Bisercii ortodoxe din Basarabia, precum și la promovarea literaturii bisericeşti în limba română. Cu numele său de mirean Grigorie, s-a născut în anul 1746 în Bistriţa (jud. Bistrița-Năsăud), într-o familie de nobili care s-au refugiat în teritoriul dintre Prut şi Nistru. A făcut studii în Transilvania, apoi la Academia pravoslavnică din Kiev, la şcolile greceşti de teologie din Patmos și Smirna, dar şi la Mănăstirea Vatopedu de pe Muntele Athos. Între anii 1793-1803 a ajuns Mitropolit al Poltavei, după care şi al Kievului, iar în 1808 a fost numit exarh al Bisericii ortodoxe din Moldova şi Ţara Românească, în perioada de sub administraţia Imperiului Țarist. Printr-un ordin al ţarului din 1813, Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost numit în fruntea Arhiepiscopiei Basarabiei, cu reşedinţa la Chişinău, unde a înfiinţat ulterior şi un seminar teologic. În perioada păstoririi lui au fost construite peste 200 de biserici. A murit pe 30 martie 1821, fiind înmormântat la Mănăstirea Căpriana. A fost canonizat de Biserica în 2016.
Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi lăcaşuri creştine ortodoxe din Republica Moldova. Situată la aproximativ 42 de kilometri nord de Chişinău, aceasta a obţinut în 1429 statutul de mănăstire domnească. În perioada 1812-1813, Mănăstirea Căpriana a fost reşedinţă eparhială, subordonată direct mitropolitului Chişinăului şi Hotinului, care la acea vreme era Gavriil Bănulescu-Bodoni, cel care a și restaurat așezământul monahal de aici.
(foto: stireadeiasi.ro)
[…] Muzeu religios deschis la Mănăstirea Căpriana din Basarabia […]