Şerban Sturdza şi Anca Petrescu pun la îndoială seriozitatea ideii lansate de deputatul PD-L Silviu Prigoană.Arhiecta Casei Poporului, fostul deputat PRM Anca Petrescu, respinge ideea mutării Parlamentului din clădire propusă de pedelistul Silviu Prigoană şi spune că riscăm să ne trezim cu o clădire şi mai puţin exploatată până acum. „Mi se pare o ideea nefericită care nu se potriveşte scopului cu care a fost proiectată clădirea. Construcţia e una de patrimoniu, este reprezentativă pentru ţara noastră. 60% din clădire este ocupată de Centrul Internaţional de Conferinţe. Mie mi se pare că ar trebui să ne îndreptăm spre această direcţie, de a exploata mai bine această clădire din punct de vedere comercial. În momentul în care o transformi în mall, o transformi în piaţă. Dacă o compari cu Parlamentul European, pentru cei 700 de europarlamentari avem o suprafaţă mai mare decât cea pentru parlamentarii români. Tot aici avem şi Curtea Constituţională”, afirmă Anca Petrescu.
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Sturdza, pare să îi dea dreptate lui Silviu Prigoană cel puţin în ceea ce priveşte oportunitatea mutării Parlamentului din Casa Poporului. Mai departe însă, Sturdza cere o analiză serioasă. „Mutarea Parlamentului de acolo mi se pare normală. Dar ideea transformării Casei Poporului într-un mall de expoziţii nu se poate lua decât în urma unei analize serioase. Sunt multe chestiuni care pot fi discutate. E necesară o analiză de sustenabilitate, socială, economică, ecologică. Fără o astfel de analiză e discutabil să te lansezi în astfel de idei. Iar ele nu trebuie să vină de la domnul Prigoană, sau nu doar de la el. Pentru că o astfel de clădire generează două tipuri de reacţie la public: una de admiraţie şi una de dezgust profund. Eu aş face o analiză foarte serioasă care să dovedească sustenabilitatea acestei clădiri, una care astfel să nu ne mai facă de râs în lume. Numai puţini dintre noi cred că asta e o clădire cu care România se poate lăuda în lume”, a declarat Sturdza.
Palatul Parlamentului găzduieşte din anul 1994 sediul Camerei Deputaţilor, iar din anul 2004 şi sediul Senatului. Suprafaţa totală construită desfăşurată a spaţiilor este de 365.400 m².
Construcţia, ale cărei lucrări au demarat în iulie 1984, este structurată pe 6 niveluri şi împărţită în 21 de corpuri. Ea cuprinde o uriaşă împletitură de sculpturi monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli decorative, tavane dantelate, brocarturi, tapiserii şi covoare grele, toate într-un şir de saloane, galerii, săli fastuoase, holuri şi săli de dimensiuni generoase, care se desprind sau se unesc simplu, copleşitor şi armonios. Marmura de Ruşchiţa îşi trimite reflexele din pardoseli, din coloane, din pereti şi din plafoane. Lemnul de stejar, de mahon şi de fag te îmbie cu căldura sculpturilor de mare rafinament, egalate, poate, de stucaturile de ipsos sau de cristalurile şi alămurile candelabrelor.
